Expoziţia - eveniment "Aurul împăraţilor chinezi. Podoabe regale din perioada Wanli, dinastia Ming - Colecţia Dong Bo Zhai" este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu Muzeul de Artă Xi’an Qujiang, China şi Ambasada Republicii Populare Chineze în România.
În cadrul acestei expoziţii pot fi admirate un număr de 149 de obiecte de orfevrărie extrem-orientală de o excepţională valoare istorică, care datează din timpul domniei împăratului Wanli (1573-1620), cel de-al paisprezecelea împărat al dinastiei Ming (1368-1644).
Obiectele din colecţia Dong Bo Zhai provin din patrimoniul Muzeului de Artă Xi’an Qujiang şi oferă o imagine complexă asupra artei prelucrării aurului din timpul dinastiei Ming, mai ales a celei din timpul domniei împăratului Wanli.
Cea mai mare parte a acestora par să provină din acelaşi mormânt, au fost realizate în atelierele imperiale Yinzuoju şi sunt ilustrative pentru măiestria tehnică şi pentru formele estetice atinse în primii ani ai secolului al XVII-lea, în cadrul acestor ateliere care produceau obiecte exclusiv pentru uzul imperial şi al primelor ranguri ale societăţii chineze. În timpul dinastiei Ming, aurul, alături de jad şi mătase, era considerat unul din cele mai preţioase materiale, important simbol, totodată, al bogăţiei şi statutului social înalt.
Aceste piese, meticulos lucrate din aur şi încrustate cu pietre preţioase, sunt foarte variate din punct de vedere tipologic, alături de podoabe precum, tradiţionalele ace de păr decorate cu simboluri care exprimă bunul augur, cercei şi brăţări, regăsindu-se şi vase utilizate în cadrul ritualurilor religioase, vase pentru servirea băuturilor, dar şi seturi de coşuri cu flori, obiecte pur decorative împodobite cu motive animaliere şi vegetale care exprimă urări de sănătate, bogăţie şi longevitate.
Prin selecţia de piese prezentată la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României sunt aduse în atenţia publicului două perspective diferite asupra culturii extrem orientale de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Pe de-o parte, pe parcursul circuitului expoziţional poate fi explorat universul spiritualităţii chinezeşti, fiecare piesă fiind purtătoarea unui discurs unic şi profund, prin care dorinţele de bun augur se pot citi în figurile care împodobesc preţioasele obiecte. Pe de altă parte, o atenţie deosebită este acordată tehnicilor de prelucrare a metalelor preţioase, obiectele din colecţia Dong Bo Zhai fiind adevărate capodopere ale patrimoniului universal.
În ultimul deceniu, piesele selectate în cadrul acestei expoziţii au fost expuse la Muzeul Quai Branly şi la sediul UNESCO din Paris, Franţa, la Muzeul de Artă Extrem Orientală din Geneva, Elveţia, dar şi la Muzeul Naţional al Sloveniei, din Ljubljana, locuri unde s-au bucurat de un mare succes.
Expoziţia a fost deschisă din 21 noiembrie 2019 şi va mai putea fi văzută până la 15 mai, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei 12, Bucureşti, de miercuri până duminică, între orele 9.00-17.00.
Sursa : news.ro
Filarmonica „George Enescu” reprogramează toate concerte din perioada 10 - 22 martie: În absenţa unei aprobări DSP, sigu... Toate spectacolele şi manifestările din incinta Teatrului Naţional Bucureşti, anulate în perioada 10 - 22 martie...
