Dragobete 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții de Dragobete 2019

Dragobete 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții de Dragobete 2019. Află din articolul a1.ro, când este Dragobetele 2019 și multe curiozități despre Ziua Îndrăgostiților la români

• MAREA PREMIERĂ Chefi la cuțite! Show-ul se vede luni, marți și miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
• Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!

Dragobete 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții de Dragobete 2019. Află din articolul a1.ro, când este Dragobetele 2019 și multe curiozități despre Ziua Îndrăgostiților la români

Anul acesta, Dragobetele, pică duminică, 24 februarie. Astfel, cuplurile care aleg să își serbeze iubirea în stil românesc, vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a se bucura de clipe frumoase petrecute împreună. Dragobetele este Ziua Îndrăgostiților autohtonă și, în același timp, marchează începutul primăverii.

În mitologia românească, Dragobete era zeul tinereții, al veseliei dar și al iubirii. Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele coincide cu sărbatoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Totuși, aceasta sărbătoare este puternic înrădăcinată în cultura romană. Dragobetele este un personaj transmis din generație în generație de la vechii daci, transformat mai apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii.

Tradiția populară ne spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

În vremurile de demult și în unele zone chiar și în prezent, de Dragobete tinerii îmbrăcați in haine frumoase obișnuiau să se adune în păduri și să culeagă buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul florilor se făcea cu voie bună dar și cu cântece și un fel de joc numit zburătorit.

La ora prânzului fetele obișnuiau să fugă către sat în timp ce băieții le fugăreau în încercarea lor de a le prinde și de a le săruta. Dacă băiatul era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă și sărutată. Semnificația sărutului în acest caz era un echivalent al logodnei și al înfiripării iubirii dintre cei doi. Seara, logodna se anunță în cadrul comunității satului și a membrilor celor două familii. Participanții la sărbătoare, în concordanță cu tradiția, erau considerați binecuvântați în acel an, bucurându-se de toate din belșug, fiind feriți de boli. O superstiție din popor spune că persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsite să nu poată iubi în acel an.

De Dragobete, pe 24 februarie, se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.

De asemenea, conform tradiției de Dragobete, în această zi bărbații trebuie să fie în relații cordiale cu toate femeile. Lor nu le era permis să necăjească femeile sau să se certe cu ele. În caz contrar, aceștia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion și un an greu. Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie neapărat să se sărute în ziua de Dragobete.

În ziua de Dragobete, atât flăcăii, cât și tinerele nu au voie să plângă. Conform tradiției, persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și supărări în lunile care vor urma.

Dacă de Dragobete vremea se prezenta mohorâtă, iar ziua era friguroasă, ploioasă sau ningea, tinerii se adunau într-o casă unde să petreacă, să lege prietenii sau să se țină de jocuri. În unele regiuni din țară se obișnuia ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli.

Sursă foto: pixabay.com