Cutremure în Vrancea și Timiș, în primele ore ale lui 2023. Unde s-au resimțit cel mai tare și ce intensitate au avut

Un cutremur cu epicentrul în zona Vrancea a avut loc duminică dimineaţă, conform Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Un al doilea a urmat în Timiș, la câteva ore diferență.

• Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!

Anul 2023 a debutat în România cu două cutremure. ”În ziua de 01 Ianuarie 2023 la ora 03:41:21 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 80km”, a transmis sursa citată.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 87km E de Brasov, 95km S de Bacău, 101km NE de Ploiesti, 108km V de Galaţi, 111km NV de Brăila, 151km N de Bucureşti, 174km SV de Iaşi, 174km NE de Piteşti, 200km E de Sibiu, 215km N de Ruse.

Un cutremur de suprafaţă a avut loc în judeţul Timiş, duminică dimineaţa / Ce magnitudine a avut seismul

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a anunţat, de asemenea, că un cutremur cu magnitudinea 2,5 a avut loc, duminică dimineaţă, în judeţul Timiş, la o adâncime de 15 kilometri.

„În ziua de 01 Ianuarie 2023, la ora 10:03:39 (ora locală a României), s-a produs în Banat, Timiş, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.5, la adâncimea de 15 km”, arată INCDFP.

Sursa citată a adăugat că acest cutremur s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 31 km NV de Timisoara, 37 km SV de Arad, 70 km SE de Szeged, 117 km NE de Novi Sad, 131 km N de Zemun, 134 km N de Belgrade, 141 km SV de Oradea, 18 2km S de Debrecen, 211 km E de Pecs, 222 km SV de Cluj-Napoca.

De ce sunt mai frecvente cutremurele pe timpul nopții. Cum explică specialiștii faptul că dimineața seismele sunt mai rare

Cercetările arată că 48% dintre cutremure au loc noaptea, 48% în timpul zilei, 4% în amurg. Pe întregul glob, anual au loc 20.000 de cutremure. Câteva dintre ele au loc și în România, însă intensitățile sunt reduse.

„Stratul exterior al Pământului nu este un singur înveliș exterior ca o coajă de măr. Este în mai multe bucăți; sunt plăcile tectonice care se pot mișca pe cealaltă suprafață a pământului. Plăcile rămân lipite de cele mai multe ori din cauza frecării dintre ele. Dar, în timp, acea forță se acumulează și apoi vor aluneca brusc una spre alta. Acea alunecare zguduită este un cutremur. Acesta este ceea ce creează undele seismice care mișcă solul.”, spune crioseismologul Celeste Ladedz.

Luna este responsabilă pentru măturarea mareelor din jurul Pământului. Așadar, pare rezonabil să credem că luna sau soarele ar putea fi cel puțin o influență în „mareele Pământului”. Astrele ar putea acționa ca un declanșator pentru cutremure. Dar de ce majoritatea cutremurelor se petrec noaptea? Iată ce arată datele colectate de cercetători. Mai multe lucrări recente au găsit o corelație între mareele Pământului și unele tipuri de cutremure.

Una dintre cercetări concluzionează că în perioadele de maree mai înaltă, cum ar fi în perioadele de lună plină sau nouă, cutremurele sunt mai probabile pe faliile de împingere de mică adâncime din apropierea marginilor continentelor și în zonele de subducție (subacvatice). Eclipsele de lună sau de soare influențează și ele, dar nu provoacă efecte de maree speciale sau diferite față de luna plină și luna nouă.