Motivul pentru care ne simțim mai obosiți de Sărbători, deși dormim mai multe ore. Explicația specialiștilor

Sărbătorile de iarnă aduc cu ele bucurie, dar și un paradox. Deși avem luxul de a dormi mai multe ore în timpul weekend-ului de Crăciun, mulți dintre noi se trezesc ulterior cu senzația de oboseală și lipsă de energie.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Efectul paradoxal al somnului prelungit poate fi explicat printr-un fenomen complex legat de ciclurile de somn și ritmurile circadiene.

Motivul pentru care ne simțim mai obosiți de Sărbători, deși dormim mai multe ore

Specialiștii avertizează că depășirea duratei recomandate de șapte sau opt ore de somn în fiecare noapte poate avea consecințe negative asupra stării noastre de bine. Fie că încercăm să ne recuperăm după o săptămână agitată la serviciu sau după nebunia pregătirilor pentru sărbători, somnul prelungit poate declanșa senzația de somnolență și scădere a energiei pe parcursul zilei.

Ciclurile de somn, care se reiau la intervale de 80 până la 100 de minute, fac ca adăugarea unei ore sau mai mult la durata obișnuită a somnului să conducă la trezirea în mijlocul unui ciclu profund de somn, rezultând într-o „mahmureală” post-hibernare. Acesta este motivul pentru care, chiar dacă dormim mai mult în perioada sărbătorilor, ne simțim mai obosiți.

Există patru cicluri de somn, iar trezirea în timpul celui de-al treilea, când somnul este cel mai profund, are cea mai mare influență asupra stării noastre de zi cu zi. După al treilea ciclu urmează faza de REM, sau ciclul rapid de mișcare a ochilor, în care avem vise. Creierul parcurge două tipuri diferite de somn - REM și non-REM, care include stadiul timpuriu, când o persoană începe să adoarmă, urmat de somnul ușor, când ritmul cardiac și respirația sunt reglate și temperatura corpului scade.

Al treilea stadiu este somnul profund, în care creierul poate consolida noile amintiri și le poate încorpora în depozitele de memorie pe termen lung. Această fază este caracterizată de unde electrice lente, care pe un monitor arată ca dealuri răspândite neregulat, în opoziție cu crestele și văile strânse care reprezintă unde cerebrale în timpul stării de veghe.

În faza de REM, activitatea electrică seamănă cu cea a unui creier treaz. În timpul somnului REM, creierul continuă să consolideze acele amintiri și să le solidifice în memoria pe termen lung. Este, de asemenea, faza în care au loc cele mai multe vise. Medicii pot detecta când o persoană este în faza REM examinând ticurile faciale, mișcarea ochilor din spatele pleoapelor și tensiunea maxilarului, potrivit dailymail.co.uk.

Primul ciclu de somn REM este cel mai scurt, aproximativ 10 minute. Dar fiecare ciclu devine mai lung odată cu creșterea timpului petrecut în somn. Creierul unei persoane resetează în mod obișnuit ciclul de patru sau cinci ori într-o noapte, iar ciclurile durează în medie 90 de minute, stabilind durata optimă a somnului la aproximativ șapte și jumătate de ore.

Specialiștii explică faptul că trezirea în timpul somnului profund poate induce senzații de somnolență și confuzie, în timp ce trezirea în faza REM conferă o senzație de odihnă și pregătire pentru ziua următoare.

De aceea, în diminețile în care ne trezim cu o oră înainte de a suna alarma, ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a opta pentru o oră în plus de somn și să ne ridicăm să începem ziua.