După Ziua Femeii, pe 9 Martie, în mai multe zone din țară se celebrează sărbătoarea Mucenicilor și Ziua Bărbatului.
Bătrânii spun că pe 9 martie este ultima zi de vreme urâtă, urmând de acum zilelor calde ale moşilor, consideraţi mai buni şi mai înţelepţi.
Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe 9 martie pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. Totodata sarbatoarea vine dupa Ziua Femeii, unii considerând că 9 martie este ziua barbatului, în care acesta trebuie să bea 40 de pahare (simbolice) de vin in cinstea celor 40 de Sfinti. Aceştia erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius. Aflând despre credinţa lor, guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, cei 40 de soldaţi au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre.
Unul dintre cei 40 de soldaţi nu a mai rezistat şi a cerut să fie scos pentru a intra în baia caldă din apropiere. Din cauza diferenţei de temperatură acesta a murit. Un alt creştin, martor al evenimentului, a intrat în apa rece alături de ceilalţi pentru a-şi mărturisi credinţa în Hristos. În Bucureşti, fragmente din moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari şi la bisericile „Icoanei”, „Mihai Vodă”, „Dichiu” şi „Sfântul Alexie”.
Tradiţia românească povesteşte despre o întreagă procesiune ritualică desfăşurată în această zi, 9 martie fiind percepută ca un prag simbolic al anului. Astfel, bătrânii cred şi acum că de Sfinţii Mucenici se deschid porţile Raiului, fiind totodată un prilej pentru săvârşirea numeroaselor ritualuri de alungare a gerului.
Astăzi, gospodinele prepară mucenicifierţi în apă, la care adaugă scorţişoară şi nucă. În unele zone, colacii poartă numele „sfinţi” sau „sfinţişori”.
În Muntenia, pe lângă bradoş ii obişnuiţi, se face o „uitată” pentru morţi, un mucenic mai mare pe care copii îl „joacă” în jurul focului şi care este dedicat celor morţi.
Tinerii sar peste foc ca să fie feriţi de de necazuri, iar cenuşa este folosită la pomi, ca să fie roditori.
