Medicina de familie, în stare critică. Sunt tot mai puțini doctori
Deşi este mare nevoie de medici de familie, din ce în ce mai puţini absolvenţi de medicină sunt atraşi de această specializare!. Motive sunt destule. Medicii de familie sunt mai prost plătiţi decât cei din spitale, ca să nu mai discutăm despre omologii lor din străinătate.
Publicat: Vineri, 06 Martie 2020, 18:02 | Actualizat: Vineri, 06 Martie 2020, 18:06Volumul de muncă este enorm şi - cel mai grav - este atât de multă birocraţie, încât absolvenţilor le trece orice chef să se orienteze spre această specializare. În momentul de faţă, aproape o treime dintre medicii de familie sunt aproape de pensie.
Cu toate că medicina de familie este baza oricărui sistem medical sănătos, din ce în ce mai puţini absolvenţi aleg această specializare în ţara noastră. Iar motivele sunt multiple.
Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie - Situația din Franța este incomparabilă. Acolo pe lângă că va primi un salariu incomparabil, va primi și destule stimulente încât să fie convins să se stabilească acolo
Dr. Adriana Dogaru, profesor UMF Craiova - Studenții sunt destul de atrași de medicină de familie, dar răspunsul este că este foarte greu pentru că există diferențele de venit față de salariile din spital
Aşa se face că salariile mai mici faţă de colegii care muncesc în spitale sau peste hotare, lipsa stimulentelor şi munca birocratică suplimentară îi fac pe absolvenţii de medicină să aleagă orice altceva. Iar medicina de familie rămâne, an de an, un fel de Cenuşăreasă a specializărilor.
Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie - Cinci la sută dintre medicii care se află în activitate au peste 65 de ani, iar asta înseamnă peste opt ani, vom avea peste 40 de medici de familie care vor fi la vârstă pensionarii
Monica Danilescu este unul dintre puţinii tineri rezidenţi care a ales medicina de familie. Spune că şi-a dorit de la începutul facultăţii această specializare care i se pare cea mai apropiată de ceea ce visa când era copil.
Monica Danilescu, medic rezident - Faptul că medicină înseamnă empatie, oameni, înseamnă aplecare, înțelegere. Ceea ce facem în facultate putem să aplicăm efectiv pe oameni, adică medicină reală, pe care cu toții ne-am dorit-o atunci când eram mici și am spus că o să ne facem doctori
În 2018, la nivel naţional, la medicină de familie au rămas neocupate 170 de locuri. Iar în 2019, 130. La polul opus se află cardiologia, chirurgia generală sau plastică, radiologia sau dermatologia.
Dacă lucrurile vor merge în continuare în aceeaşi direcţie, România riscă să rămână în viitorul apropiat fără asistență medicală primară. În 2015 spun specialiștii, deficitul de medici de familie era la o treime față de cel din prezent, iar în acest moment situaţia în mediul rural este, pe alocuri, critică.