Paștele Catolic, sărbătorit astăzi. Floriile, în calendarul creștin ortodox

Paștele Catolic are loc astăzi, 21 aprilie 2019, în timp ce credincioșii ortodocși prăznuiesc Floriile, sărbătoarea Intrării lui Iisus în Ierusalim. Duminica viitoare, în calendarul creștin ortodox, pică Paștele Ortodox, sărbătoarea Învierii.

Paștele Catolic are loc astăzi, 21 aprilie 2019, în timp ce credincioșii ortodocși prăznuiesc Floriile, sărbătoarea Intrării lui Iisus în Ierusalim. Duminica viitoare, în calendarul creștin ortodox, pică Paștele Ortodox, sărbătoarea Învierii.

Paștele în calendarul creștin romano-catolic pică pe 21 aprilie. Odată cu ei, şi protestanţii sărbătoresc Paştele duminica asta. Credincioşii au sărbătorit împreună Paştele ultima dată în 2017, iar următoarea celebrare comună va avea loc în 2025.

Floriile 2019. Tradiții, obiceiuri în sărbătoarea Intrarea Domnului în Ierusalim

Ce nume se sărbătoresc de Florii și ce semnificație au. Cui spui La mulți ani

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului, o veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!". De Paşti, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea.

Credincioşii romano-catolici au celebrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Vigilia Pascală, simbolizând trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat. La Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, slujba a fost prezidată de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu. În jurul orei 1.00, toţi credincioşii, preoţii şi IPS Ioan Robu, cu lumânările aprinse, au intonat "Cristos a înviat!", mergând în procesiune în jurul catedralei.

Duminică, în ziua Paştelui catolic, în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, PS Cornel Damian va prezida, la ora 10.30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.

La Vatican, Papa Francisc va celebra, la ora 11.00 (ora României), Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piaţa Sf. Petru. După celebrare, în jurul orei 13.00, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşti şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către Cetate şi lume).

Tradiții și Paștele Catolic

Unul dintre cele mai importante obiceiuri ale catolicilor de Paşte este stropitul. Acest obicei îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat. La început, stropitul se făcea cu apă, apoi a fost folosit prafumul.

Acest obicei are în prim plan apa, simbolul al purificării. De aceea, în satele populate de nemţi a apărut obiceiul fântânilor împodobite cu ouă.

Obiceiul stropitului este practicat în amintirea zeitei fertilității și a primăverii. Această zeiță se numea „Ostera”, denumire din care provine și „Ostern” – Paște.

La fel ca și în cazul tradițiilor de Paștele Ortodox, dăruirea și ciocnitul ouălelor, este un alt obicei practicat de catolici de Paşte.

Paștele a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Atunci, toți evreii trebuiau să ia câte un miel și să îl sacrifice. Cu sângele mielului erau unse tocurilor ușilor de la casele în care locuiau. Îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușa sangele mielului, în timp ce, din rândurile israeliților nu a murit nimeni.

Paștele Catolic și Paștele Ortodox pică în zile diferite, începând cu anul 1582, de când Biserica Catolică și cea Ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserica Catolică se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au păstrat calendarul Iulian.

Floriile 2019, începul săptămânii Patimilor

Floriile deschid ciclul sărbătorilor de Paşte, care se încheie la Înălţarea Domnului.

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când a fost întâmpinat de mulţime cu ramuri de măslin, crenguţe de palmier sau cu flori.

Momentul întâmpinării lui Iisus este la Ierusalim, cu ramuri de finic este recreat și în prezent, în sărbătoarea Floriilor. Ortodocșii din țările care locuiesc în zone unde nu cresc palmieri sau smochini, precum românii sau rușii folosesc, în locul acestora, ramuri de salcie la această sărbătoare.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, preotul rostește asupra lor o rugăciune de binecuvântare, apoi le stropește cu agheasmă, sfințindu-le, apoi le distribuie credincioșilor, care împodobesc cu ele icoanele, păstrându-le cu grijă. În unele Biserici este obiceiul ca, după Liturghie, să se distribuie cruci mici făcute din frunze de palmier, care sunt mai apoi puse la icoană.

În seara din ajunul praznicului, în unele locuri se organizează un pelerinaj sau o procesiune, care pornește întotdeauna de la o biserică și se sfârșește la o (altă) biserică. Se face astfel amintirea ieșirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul Său spre Ierusalim, iar pelerinajul în sine are și rolul binecuvântării locului (orașului) respectiv.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

De asemenea, în Duminica Floriilor, 21 aprilie, PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, şi cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

sursa foto: tion.ro

sursa info: news.ro