Scarlatina la copii: ce este, cauze, simptome, tratament și complicații

Urmărește A1 pe Discover

Scarlatina nu mai e boala temută din trecut, dar rămâne în continuare o infecție serioasă. Cu obraji îmbujorați, limbă „de zmeură” și o erupție fină pe piele, scarlatina nu trebuie ignorată. Vestea bună? Cu tratament corect, copiii își revin repede.

Scarlatina este o boală infecțioasă cauzată de streptococul beta-hemolitic de grup A și apare cel mai frecvent la copiii de vârstă școlară. Deși sună înfricoșător, mai ales din amintirile bunicilor, astăzi scarlatina se tratează eficient cu antibiotic. Totuși, simptomele sunt destul de intense: febră mare, dureri în gât, erupție aspră pe piele și o limbă roșie, tipică, asemănătoare unei zmeure. Boala este contagioasă și necesită diagnostic rapid și tratament corect, nu doar pentru vindecare, ci și pentru a evita posibile complicații precum reumatismul articular.

Ce este scarlatina

Scarlatina, cunoscută și sub denumirea de febra scarlatină, este o boală infecțioasă cauzată de o bacterie numită Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A). Această bacterie produce o toxină care determină apariția unei erupții cutanate caracteristice, de culoare roșie, asemănătoare cu o arsură solară.

Scarlatina este mai frecventă la copiii cu vârste între 5 și 15 ani, dar poate apărea și la copii mai mici sau, mai rar, la adulți. Apare, de obicei, după o infecție de gât (amigdalită streptococică), dar poate urma și altor infecții streptococice, precum otite sau răni infectate.

Boala este foarte contagioasă, dar, cu tratament antibiotic adecvat, copilul devine necontagios în aproximativ 24 de ore de la începerea tratamentului.

Cauzele scarlatinei

Cauza scarlatinei este bacteria Streptococcus pyogenes, care produce o toxina eritrogenă responsabilă de apariția erupției cutanate specifice bolii. Nu toți copiii infectați cu streptococ dezvoltă scarlatină. Însă, cei sensibili la această toxină, mai mult ca sigur vor face boala.

Modalități de transmitere:

• Pe cale aeriană: prin tuse, strănut sau vorbire.
• Prin contact direct: atingerea mâinilor sau a obiectelor contaminate.
• Prin alimente contaminate, în cazuri mai rare.

Boala are o perioadă de incubație de 2-4 zile, iar copilul devine contagios chiar înainte de apariția simptomelor. Fără tratament, poate rămâne contagios până la 2-3 săptămâni.

CITEȘTE ȘI: Oreionul la copii: cauze, simptome, tratament, complicații și prevenire

Simptomele scarlatinei

Simptomele scarlatinei debutează brusc și includ o combinație de semne de infecție generală, durere în gât și erupție cutanată distinctivă. Este foarte important ca părinții să recunoască aceste semne și să ceară sfatul medicului pentru diagnostic și tratament.

Iată, așadar, care sunt cele mai întâlnite simptome:

• febră și durere în gât. De obicei, copilul face febră peste 38 de grade, însoțită de frisoane și de durere în gât. De asemenea, poate fi dificil să înghită alimente, amigdalele vor fi roșii, uneori cu puroi și ganglionii inflamați și dureroși în zona gâtului
• erupție cutanată. Aceasta apare la 12-48 de ore după debutul febrei, este roșie, fină la atingere, asemănătoare hârtiei șmirghel. În general, începe pe gât și torace, apoi se extinde pe restul corpului. Zona din jurul gurii rămâne palidă (semnul tipic „masca scarlatinei”), iar pliurile pielii (axile, coate, zona inghinală) pot fi mai intens colorate(semnul Pastia).
• limba zmeurie. La început, limba va fi acoperită cu o membrană albicioasă, după care va căpăta un aspect de roșu intens, cu papile proeminente, cunoscute sub denumirea populară de „limbă zmeurie”
• dureri de cap
• greață, vărsături
• oboseală
• dureri abdominale

După aproximativ o săptămână, erupția începe să dispară și pielea se poate exfolia, în special pe palme și tălpi.

Tratamentul scarlatinei

Tratamentul scarlatinei este foarte important nu doar pentru vindecare, ci și pentru prevenirea complicațiilor. Deoarece este o infecție bacteriană, este necesar tratamentul cu antibiotic. Astfel, se administrează penicilină (sau amoxicilină) timp de 10 zile, iar în caz de alergie la penicilină, se folosesc antibiotice alternative (ex: eritromicină, azitromicină). Este important ca tratamentul să fie urmat complet, chiar dacă simptomele dispar mai repede

Totodată, medicul pediatru poate recomanda și tratament simptomatic cu antitermice (paracetamol sau ibuprofen) pentru scăderea febrei, hidratare corespunzătoare, odihnă și alimentație ușoară, moale, pentru a evita disconfortul la înghițire

În ceea ce privește izolarea, copilul trebuie ținut acasă cel puțin 24 de ore după începerea tratamentului antibiotic, timp în care este important să nu frecventeze grădinița sau școala.

Complicații (rare, dar importante)

Netratată sau tratată incorect, scarlatina poate duce la complicații, mai ales legate de reacții imune declanșate de streptococ:

• otită medie
• sinuzită
• abces periamigdalian
• febră reumatică
• glomerulonefrită post-streptococică (afectarea rinichilor)

De aceea, respectarea tratamentului complet este esențială, chiar dacă simptomele dispar mai devreme.

CITEȘTE ȘI: Varicela (vărsatul de vânt): simptome, tratament și complicații

Prevenție

Nu există vaccin împotriva scarlatinei, însă boala poate fi prevenită în mare parte prin măsuri de igienă și vigilență în colectivități.

Recomandări pentru părinți:

• învățați copiii să se spele pe mâini regulat
• evitați contactul cu persoane bolnave
• nu trimiteți copilul la grădiniță sau școală dacă are febră sau alte semne de boală
• curățați și dezinfectați frecvent jucăriile și suprafețele