Catina nu este cunoscuta de ieri, de azi, ci de mii de ani. Stramosii nostrii, dacii, o foloseau ca planta medicinala. Micile fructe, rosii sau albe, ajuta la bolile de piele, la afectiunile hepatice, intareste imunitatea organismului. Mai pe scurt, cam 1000 de pastile moderne asamblate de Mama Natura intr-o mica si eficienta margica de sanatate.
Lumea vrea bio, vrea sanatate, vrea multe. Si ele vin. Dar pe filiera Germania. Pentru ca nemtii stiu de efectele benefice ale plantei. Pe plaiurile mioritice insa, catina nu are un loc atat de bine stabilit in inimile cultivatorilor. Dar nu toti vad lucrurile in acesta perspectiva.
Dan Corb s-a saturat de recolte compromise de seceta sau de indundatii, de culturi nimicite de daunatori animali sau umani si a decis sa creasca planta-minune.
Asa ca a sadit cam 15.000 de plante care vor produce cam 100 de tone de catina in urmatorii ani. Tradus in limba comuna a planetei, banii, recolta ii va aduce un profit de 2500 de euro la hectar.
Catina creste foarte usor daca o uzi suficient si la timp. Dar se vinde si bine. Cine o prelucreaza poate sa scoata ulei de catina, care ajunge sa coste si 500 de euro litrul.
Prima recolta va lua cel mai probabil drumul strainatatii. Pentru viitor insa, Dan Corb are alte planuri pentru culturile sale. Cu ajutorul fondurilor europene vrea sa-si dezvolte o afacere bazata exclusiv pe catina. Ceea ce ar insemna un aflux de produse bazate pe catina in farmaciile naturiste de la noi, unde cererea e din ce in ce mai mare.
Sanatoasa, deloc pretentioasa si accesibila tuturor, catina poate deveni o cultura de viitor. Mai ales ca sunt foarte putini la noi in tara cei care exploateaza la maximum beneficiile acestei plante-minune.
