- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Afecțiunile de la nivelul inimii sunt din ce în ce mai frecvente. În România, aproximativ 60% dintre decese sunt cauzate de acest tip de afecțiuni. Să vedem care sunt metodele cele mai eficiente de investigare a funcției inimii și de tratare a bolilor cardiovasculare.
Coronarografia
Coronarografia este o investigație minim-invazivă non-chirurgicală de verificare a stării arterelor coronare. Arterele coronare reprezintă vasele de sânge care vascularizează mușchiul inimii. Atunci când acesta nu primește destul sânge oxigenat, celulele din porțiunile afectate mor, ceea ce poate genera decesul bolnavului. Acest lucru se întâmplă în momentul în care apar blocaje la nivelul arterelor coronare. Blocajele pot fi reprezentate de cheaguri de sânge (trombi) sau de plăci de aterom (formate din acumularea grăsimilor). Coronarografia permite identificarea acestor blocaje și prescrierea tratamentului corespunzător.
Procedura se realizează sub anestezie locală, deci pacientul rămâne conștient în timpul efectuării acesteia. Nu este dureroasă și nu rămân cicatrici în urma procedurii.
Coronarografia se realizează sub controlul razelor X, prin introducerea unor catetere (tuburi subțiri din plastic) în artera femurală (în zona inghinală) sau în cea radială (încheietura mâinii). Cu ajutorul lor, medicul intervenționist navighează prin vasele de sânge, până la arterele coronare. La acest nivel, introduce prin tub o substanță de contrast pe bază de iod care are rolul de a evidenția blocajele pe ecranul radiologic. Astfel, medicul poate pune diagnosticul corespunzător. Dacă afecțiunea nu se poate remedia prin tratament medicamentos, medicul poate recomanda efectuarea unei angioplastii coronariene în continuarea procedurii de coronarografie. Așadar, tratamentul intervențional poate fi realizat în cadrul aceleiași intervenții.
După procedură, pacientul rămâne sub monitorizarea medicilor până în ziua următoare, apoi poate reveni la activitățile obișnuite.
Metoda de investigare poate fi efectuată în clinici de medicină intervențională sau în spitalele ce dispun de această secție. Spre exemplu, se poate face coronarografie la spitalul Monza Ares din Cluj.
Coronarografia se efectuează persoanelor care au mai suferit de un infarct de miocard sau preinfarct (angină pectorală instabilă), celor care suferă de angină pectorală stabilă (durere puternică frecventă la nivelul pieptului, stări de leșin la efort), hipertensiune, diabet zaharat, colesterol ridicat, ateroscleroză.
Angioplastia coronariană
Angioplastia coronariană reprezintă o metodă de tratament intervențional minim-invaziv, non-chirurgical, prin care arterele coronare stenozate (îngustate) din cauza blocajelor sunt lărgite de către medic. Astfel, se asigură circulația normală a sângelui și prevenirea infarctului de miocard.
Similar coronarografiei, se utilizează catetere, sub control radiologic. Însă după evidențierea blocajelor, se introduce un dispozitiv care are rolul de a lărgi vasul de sânge, pentru redarea funcției normale a acestuia.
Dispozitivul poate fi un balon (cilindric, de dimensiuni mici, variabile în funcție de gradul stenozării) sau un stent (cilindric, metalic, cu diametru variabil). Diferența dintre cele două dispozitive constă în faptul că balonul este extras după lărgirea vasului, în timp ce stentul este montat pe peretele vasului afectat.
Există trei tipuri de stenturi care pot fi montate:
- Stent metalic simplu – rămâne permanent pe peretele arterei.
- Stent farmacologic activ – eliberează lent substanțe medicamentoase care previn restenozarea.
- Stent reabsorbabil – se dizolvă în 6-12 luni și redă vasului funcția normală.
Procedura necesită spitalizare o zi, nu este dureroasă și nu lasă semne. Pacientul poate reveni apoi la activitățile obișnuite, însă pentru o săptămână nu trebuie să realizeze efort fizic intens.
Care sunt riscurile acestor proceduri?
Toate intervențiile prezintă riscuri. Însă aceste două investigații sunt minim-invazive, așadar riscurile sunt foarte mici. Complicațiile depind de vârsta pacientului și de alte patologii.
Printre acestea se numără formarea de cheaguri mici sau sângerările prelungite în locul înțepat, prin care s-au introdus cateterele.
De asemenea, poate apărea o reacție alergică la substanța de contrast.
În cazul angioplastiei, pacientul poate prezenta dureri ușoare la nivelul toracelui.
Acestea pot fi combătute cu ușurință de către medic.
Un risc extrem de mic este cel de apariție a infarctului de miocard și a accidentului vascular cerebral.
Așadar, bolile cardiovasculare sunt ușor de diagnosticat, de monitorizat și de tratat cu ajutorul coronarografiei și angioplastiei coronariene.
