Dificultatile privind aderarea la Spatiul Schengen s-au conturat inca de la sfarsitul anului 2010. Astfel, in noiembrie 2010, Olanda si Franta au conditionat aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen de progresele realizate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). O luna mai tarziu, in decembrie, Franta si Germania au cerut Uniunii Europene sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.
La 5 ianuarie 2011, presedintele Traian Basescu a declarat ca isi asuma responsabilitatea politica a intarzierii accesului Romaniei in Spatiul Schegen, in calitate de sef al statului.
La 13 ianuarie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vedea Romania in Schengen in 2011. Numai ca ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, declara la 20 ianuarie ca o aderare a Romaniei si Bulgariei la Schengen ameninta securitatea restului Europei. Finlanda s-a raliat Germaniei si Frantei si a refuzat, la randul sau, intrarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen de libera circulatie a persoanelor in cadrul UE.
La 8 februarie, presedintele Basescu a revenit, afirmand ca, desi teoretic este posibila intrarea Romaniei in Schengen, in martie 2011, practic acest lucru nu se mai poate, deoarece nu este posibila decuplarea de Bulgaria, tara care are doua rapoarte negative.
La 10 februarie, Olanda se raliaza Frantei, Germaniei si Finlandei, apreciind ca Romania si Bulgaria nu pot adera la spatiul Schengen in "acest stadiu". La sfarsitul lui aprilie, Basescu era din nou optimist, afir¬mand ca nu e vorba despre un "obiectiv ratat".
La 8 iunie, aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen a fost aprobata de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "impotriva" si 29 abtineri. Dar in septembrie izbucneste "Razboiul lalelelor": 15 tiruri cu seminte si flori din Olanda au fost verificate in patru zile, 12 dintre ele fiind confiscate si alte trei returnate furnizorului din Olanda.
Ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a declarat ca blocarea transporturilor de flori din Olanda in vamile romanesti este un motiv in plus pentru mentinerea Romaniei in afara spatiului Schengen.
Presedintele Traian Basescu a afirmat ca isi asuma, ca sef de stat, esecul neaderarii la Schengen, la fel cum isi asuma nerezolvarea problemelor din Justitie, desi nu ii poate atinge pe cei din domeniu "nici cu o floare". La 23 septembrie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca diplomatia romaneasca merita felicitari si pentru ceea ce a facut in privinta Schengen, reusind sa atraga totalitatea fondurilor europene, dar si sa determine Franta si Germania sa-si schimbe pozitia fata de aderare.
Mai "uns cu toate alifiile europene", ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, se declara, in octombrie, extrem de rezervat in a da o perspectiva optimista privind o viitoare decizie legata de aderarea Romaniei la spatiul Schengen, avand in vedere ca cel putin un stat membru este extrem de reticent in legatura cu aceasta aderare.
Tot articolul, in Jurnalul National
Foto: presidency.ro
