Bancherul italian în vârstă de 72 de ani este creditat în mare parte pentru salvarea zonei euro de la colaps, dar unii critici afirmă că acesta şi-a radicalizat oponenţii şi a avut tendinţa de a expune politica monetară în public.
Această abordare a alimentat neînţelegerile care au devenit publice, slăbind imaginea de unitate a băncii, atât de necesară pentru a convinge investitorii că BCE este dedicată politicilor sale.
Peste o duzină de foşti şi actuali oficiali ai BCE au declarat pentru Reuters că Draghi este un bancher extraordinar, care trebuie apreciat pentru măsurile luate în timpul crizei din zona euro din 2012, când a salvat euro prin combaterea speculaţiilor împotriva celor mai îndatorate state membre ale blocului comunitar.
”Draghi a fost un lider inspirat în timpuri foarte dificile. Aşa că acesta este un sfârşit de mandat problematic pentru o carieră impresionantă”, a declarat Ewald Nowotny, fost şef al băncii centrale din Austria.
Mai exact, stilul de conducere al lui Draghi a escaladat tensiunile la sfârşitul mandatului său, au spus unii oficiali ai băncii centrale.
În opinia lor, una dintre principalele priorităţi ale lui Christine Lagarde trebuie să fie crearea celui mai larg consens posibil şi transmiterea în public a unui mesaj unitar din partea BCE.
Asigurarea investitorilor că politicile băncii vor rămâne consecvente va oferi pieţelor un anumit grad de certitudine, au adăugat aceştia.
”Mario vrea să trăiască cu 50% plus un vot. Christine (Lagarde) trebuie să schimbe acest lucru”, a spus unul dintre reprezentanţii BCE.
Draghi şi BCE au refuzat să comenteze articolul. Lagarde nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.
La ultima sa conferinţă de presă în calitate de preşedinte al BCE, de săptămâna trecută, Draghi a spus că dezacordurile au fost inevitabile şi că banca şi-a respectat mandatul de a menţine stabilitatea preţurilor în zona euro.
”În ultimă instanţă, realitatea vorbeşte mai puternic decât oricare altă voce. Este realitatea şi convingerea că am făcut ceea ce am făcut în conformitate cu mandatului nostru”, a spus Draghi.
Cel mai evident caz de diviziune a devenit public luna trecută, când BCE a decis să reia achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale, pentru a stimula creşterea economică şi inflaţia, care ar trebui să fie de aproape 2%, potrivit ţintei oficiale a băncii.
Peste o treime dintre membrii BCE s-au opus, reprezentând cea mai puternică opoziţie faţă de Draghi din cei opt ani la conducerea băncii centrale care în mod tradiţional caută consensul.
Sabine Lautenschlaeger, membră în board-ul BCE, a demisionat, după ce a susţinut timp de ani de zile că măsurile de stimulare ale BCE sunt exagerate, depăşind, probabil, mandatul instituţiei financiare. Ea a refuzat să comenteze.
Şefii băncilor centrale din Germania, Olanda şi Sustria, care preferă o politică monetară mai conservatoare, au respins decizia de reluare a achiziţiilor de obligaţiuni, care va mări portofoliul actual de obligaţiuni al BCE, de 2.600 de miliarde de euro.
Aliaţii lui Draghi au afirmat că mai multe discuţii în cadrul BCE nu ar fi schimbat rezultatul.
“Mario Draghi şi-a îndeplinit obligaţiile în circumstanţe foarte dificile. Îi acord sprijinul meu şi sunt sigur că istoria va dovedi că a avut dreptate”, a declarat şeful băncii centrale finlandeze, Erkki Liikanen.
Dezacordurile au devenit publice luna trecută, în urma unor scurgeri de opinii confidenţiale împotriva reluării achiziţiilor de obligaţiuni, provocând îndoieli în rândul investitorilor legate de angajamentul băncii faţă de acest plan.
Dobânzile din piaţă chiar au crescut după decizia BCE de reducere a dobânzii de referinţă, în septembrie, din cauza îndoielii investitorilor legată derespectarea planului de reducere a dobânzilor de către banca centrală, dacă va fi nevoie.
Guvernatorul băncii centrale franceze, Francois Villeroy de Galhau, care s-a opus reluării achiziţiilor de obligaţiuni, a făcut un angajament neobişnuit, promiţând că decizia din septembrie va fi respectată în totalitate. Acesta a refuzat să comenteze articolul.
Oponenţii lui Draghi au criticat şi practica lui Draghi de a pregăti deciziile importante în cerc restrâns de consultanţi şi implicarea ulterioară a Consiliului Guvernatorilor BCE.
Pentru Lagarde, sarcina va fi să pună capăt certurilor publice şi fie să revină la deciziile prin consens, fie să păstreze neînţelegerile departe de presă, consideră unii dintre membrii BCE.
“Alegerea doamnei Lagarde a fost o decizie bună, pentru că în mod evident acum avem nevoie de calităţi dipomatice, atât în interiorul BCE cât şi în relaţiile cu guvernele”, a spus Nowotny.
Sursa : news.ro
Un autobuz a căzut într-o gaură uriaşă în mijlocul drumului în oraşul american Pittsburgh... Trump, ironizat pe Twitter după ce ”declasifică” poza câinelui rănit în operaţiunea împoriva lui al-Baghdadi...
