Cea mai veche fotografie cunoscută în care apare o persoană a fost captată în anul 1838 în Paris. În aceasta poză alb-negru se pot distinge, de fapt, siluetele a doi oameni aflați pe o stradă.
În colțul din stânga-jos al imaginii poate fi observat un bărbat care își curăță bocancii, pe stradă. În fotografie apare și persoana care îi curăță acestuia bocancii. Însă, cea de-a doua siluetă este mai greu de observat.
Această fotografie a fost făcută de Louis Daguerre, un fotograf francez celebru pentru dezvoltarea daghereotipiei – prima tehnică fotografică reușită. Într-un daghereotip, imaginea se formează într-un amalgam de mercur și argint. Vaporii de mercur produși de încălzirea mercurului lichid sunt folosiți pentru developarea plăcuței de cupru acoperită cu un strat de argint devenit fotosensibil prin tratarea cu vapori de iod, ceea ce duce la formarea de cristale de iodură de argint pe suprafața argintată.
În această imagine, strada fotografiată pare pustie, deoarece în timp ce cei doi oameni erau relativ nemișcați, alți oameni, dar și căruțe trase de cai din jurul lor, se mișcau prea repede pentru a fi captați pe plăcuță.
În fotografie a fost surprins Boulevard du Temple – la acea vreme recunoscut drept o zonă elegantă și popular pentru magazine, cafenele și teatre.
La o examinare detaliată a acestei imagini se pot observa și alte siluete umane – pe o bancă ori la o fereastră.
Cea mai cunoscută fotografie din lume ce a supraviețuit îi aparține lui Joseph Nicéphore Niépce – unul dintre partenerii de lucru ai lui Louis Daguerre – care a captat o fotografie de la fereastra unei proprietăți din Franța, în 1826 ori în 1827.
