Groenlanda e cea mai mare insulă de pe Pământ, dar acesta nu e motivul pentru care atât de multe state o doresc.
Dincolo de poziția sa geografică benefică pentru diferite operațiuni militare, Groenlanda ascunde și alte secrete, scrie Science Alert.
Printre beneficiile deținerii Groenlandei se numără resurse materiale extrem de valoroase.
Ceea ce ar putea explica interesul brusc al unor state atunci când vine vorba de cine deține insula.
De ce e Groenlanda atât de specială
Groenlanda, cea mai mare insulă de pe Pământ, deține unele dintre cele mai bogate rezerve de resurse naturale din lume.
Acestea includ materii prime precum litiul și elementele rare (REE), esențiale pentru tehnologiile verzi, dar a căror producție și sustenabilitate sunt extrem de sensibile. Precum și alte minerale și metale valoroase, plus un volum uriaș de hidrocarburi, inclusiv petrol și gaze.
Citește și: Un continent de mărimea Groenlandei, descoperit sub Europa
3 dintre zăcămintele de elemente rare ale Groenlandei, aflate adânc sub gheață, ar putea fi printre cele mai mari din lume ca volum. Au un potențial semnificativ pentru fabricarea bateriilor și a componentelor electrice esențiale pentru tranziția energetică globală.
Amploarea potențialului de hidrocarburi și a bogăției minerale a Groenlandei a stimulat cercetări ample din partea Danemarcei și a Statelor Unite privind viabilitatea comercială și impactul asupra mediului al unor activități noi, precum mineritul.
Serviciul Geologic al SUA estimează că nord-estul Groenlandei de pe uscat (inclusiv zonele acoperite de gheață) conține aproximativ 31 de miliarde de barili echivalent petrol în hidrocarburi. E un volum comparabil cu totalul rezervelor dovedite de țiței ale Statelor Unite.
Însă suprafața fără gheață a Groenlandei, care e aproape dublă ca mărime față de Regatul Unit, reprezintă mai puțin de o cincime din suprafața totală a insulei. Ceea ce ridică posibilitatea existenței unor uriașe rezerve de resurse naturale neexplorate sub calota de gheață.
Groenlanda e bogată în resurse naturale
Concentrarea bogățiilor naturale ale Groenlandei e strâns legată de istoria sa geologică extrem de variată din ultimii 4 miliarde de ani, susține geologul Jonathan Paul, de la Universitatea din Londra.
Aici se găsesc unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, precum și blocuri de fier nativ (care nu provin din meteoriți) de mărimea unui camion.
Groenlanda a fost modelată de numeroase perioade îndelungate de orogeneză. Aceste forțe compresive au fracturat scoarța, ceea ce a permis depunerea aurului, a pietrelor prețioase precum rubinele și a grafitului în falii și fisuri.
Grafitul e esențial pentru producția bateriilor cu litiu, dar rămâne explorat prea puțin, potrivit Serviciului Geologic al Danemarcei și Groenlandei, în comparație cu marii producători precum China și Coreea de Sud.
Bazinele sedimentare de pe uscat ale Groenlandei, precum bazinul Jameson Land, par să aibă cel mai mare potențial pentru rezerve de petrol și gaze, fiind analoage platformei continentale bogate în hidrocarburi a Norvegiei.
Cu toate acestea, costurile au limitat explorarea comercială. Metale precum plumbul, cuprul, fierul și zincul sunt prezente și în bazinele sedimentare de pe uscat (în mare parte fără gheață) și au fost exploatate local, la scară mică, încă din 1780.
