Urmărește A1 pe DiscoverDeși ar putea să ţi se pară ieşit din comun, în perioada comunismului nu existau atâtea stații de alimentare, aşa cum se întâmplă astăzi. Singurele benzinării erau PECO.
PECO era o companie care se ocupa de producerea, ambalarea şi distribuirea produselor petroliere. Era, de fapt, brandul cel mai popular în rândul şoferilor şi mecanicilor auto, deoarece singurele uleiuri de motor, de cutii de viteze, de frână şi hidraulice pe care le puteai cumpăra de la magazine şi din benzinării erau marca PECO.
În anul 1962, existau în România comunistă 160 de staţii de alimentare. În anul 1980, cifra ajunsese la 310 stații de alimentare. În 1989, erau deja peste 580 de benzinării.
Şoferii puteau găsi uleiuri de motor sau uleiuri de frână și hidraulice, toate marca PECO. Intre 1965 si 1989, cel mai popular ulei din export era Texaco, adus de la sarbi si de la unguri. Insa acest ulei era scump si rar, marea majoritate a soferilor apeland tot la lubrifiantii PECO.
Sigla banzinariilor era formată din trei culori roșu, galben şi albastru, culorile drapelului Republicii Socialiste România.
Benzina nu era deloc de calitate, iar șoferii stăteau până la două zile la coadă pentru rația lunară de 20 de litri. Însă, benzinăriile erau foarte îngrijite, luminoase, cu reclame mari şi colorate, aşa cum vedem în emisiunile de pe History, în care sunt descoperite diverse semne vechi din staţiile de carburant.
Alo? Tu știi cine a fost primul om din România care a vorbit la ”telephon”? Și care au fost primele sale cuvinte?... O fetiță de doat patru ani s-a măritat cu un bărbat de 29! Ceremonia a fost de-a dreptul emoționantă!...
