Emil Racoviță, primul român care a cercetat Antarctica. Biologul a fondat primul Institut de Speologie din lume

Urmărește A1 pe Discover

Emil Racoviță a fost membru titular al Acadamiei Române din anul 1920, președinte al Academiei pentru o perioadă de trei ani, din 1926 până în 1929 și profesor la Universitatea din Cluj.

Biologul, speologul şi exploratorul Emil Racoviţă s-a născut la Iași, într-o familie de boieri moldeveni și a copilărit în județul Vaslui, la moșia familiei. Primele studii au fost la Iași, sub îndrumarea scriitorului și învățătorului Emil Creangă, iar pasiunea pentru științele naturale a fost descoperită în perioada în care studia la Liceul „Institutele Unite”.

După terminarea liceului, acesta a urmat dorința tatălui său și a studiat dreptul la Paris, însă a renunțat la scurt timp pentru a se alătura Facultății de Științe Sorbona.

Primul român care a participat la o expediție în Antarctica

În anul 1899, acesta s-a aflat la bordul vasului Belgica, alături de alte nume importante. Emil Racoviță s-a ocupat de laboratorul fotografic cu aparate care formau imaginea pe plăci de sticlă, comandate special pentru expediție. Savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată. Însă, expediția în Antarctica a fost doar începutul.

După expediția din Antarctica, savantul și-a continuat cercetările, iar în anul 1907 a semnat actul de naștere al biospeologiei, definită de acesta ca știință a formelor de viață din mediul subteran, prin publicarea studiului „Essai sur les problčmes biospéologiques“.

Emil Racoviță, fondatorul primului Institut de Speologie din lume

În anul 1920, a înființat la Cluj primul institut de speologie din lume. În cadrul acestuia, Emil Racoviță a predat primul curs de biologie generală din România. Iar rezultatele biospeologice au fost excepţionale: 1.200 de peşteri explorate în Europa şi Africa, o colecţie incluzând 50.000 de animale de peşteră, 66 de tratate publicate despre fauna subterană.

Institutul îi poartă numele marelui savant în anul 1960, iar în prezent cuprinde patru compartimente cu direcţii şi programe specifice de cercetare.