Oceanele Pământului acoperă aproximativ 70% din suprafața planetei și sunt compuse, în mare parte, din hidrogen.
„Oceanele” ascunse din interiorul Pământului ar avea rezerve de hidrogen de minim 9 ori mai mari, scrie CNN.
E posibil ca acesta să fie cel mai mare rezervor de hidrogen, un element necesar vieții, din întreaga planetă.
Descoperirea poate schimba modul în care privim crearea și evoluția planetei
„Oceanele” ascunse din interiorul Pământului
Estimările legate de volumul de hidrogen de 9 ori mai mare decât cel din oceane sunt conservatoare. Potrivit experților, ar putea exista chiar și echivalentul a 45 de oceane de hidrogen închise în nucleu.
Cu alte cuvinte, hidrogenul ar putea reprezenta aproximativ 0.36% până la 0.7% din greutatea totală a nucleului Pământului. Studiul recent a fost publicat în revista Nature Communications.
Datele sugerează că Pământul și-a dobândit cea mai mare parte a apei, principala sursă de hidrogen a planetei, pe măsură ce planeta s-a format, și nu mai târziu, prin impact de comete care ar fi lăsat apă la suprafață, așa cum au sugerat unii cercetători, a declarat autorul principal al studiului, Dongyang Huang, de la Universitatea Peking.
Citește și: Structura ascunsă sub Insulele Bermude a uimit experții. De ce nu e „ca nimic altceva de pe Pământ”
„Nucleul Pământului ar stoca cea mai mare parte a apei în primul milion de ani din istoria Pământului,” susține Huang. „Suprafața, unde există viața, conține cea mai puțină apă.”
Acum mai bine de 4.6 miliarde de ani, roci, gaze și praf din jurul Soarelui nostru s-au ciocnit pentru a forma o planetă tânără. De-a lungul timpului, aceste coliziuni au modelat nucleul, mantaua și scoarța Pământului. În interiorul profund al Pământului și sub presiuni uriașe, un nucleu metalic dens, fierbinte și fluid a început să se agite. Alcătuit în principal din fier și nichel, acesta alimentează câmpul magnetic protector al Pământului.
„Hidrogenul poate intra în lichidul metalic care formează nucleul doar dacă a fost disponibil în timpul principalelor faze de creștere ale Pământului și a participat la formarea nucleului,” susține Rajdeep Dasgupta, profesor de la Universitatea Rice din Texas, care nu a fost implicat în cercetare.
Studierea originii și distribuției hidrogenului e esențială pentru a înțelege formarea planetelor și evoluția vieții pe Pământ.
De ce e atât de important hidrogenul
În general, hidrogenul e greu de cuantificat „pentru că e cel mai ușor și mai mic element, ceea ce înseamnă că măsurarea lui depășește capacitățile metodelor analitice obișnuite,” a spus Huang.
Densitatea scăzută a nucleului sugerase anterior o abundență de hidrogen. Cercetări anterioare au dedus cantitatea de hidrogen din nucleu folosind difracția cu raze X pentru a analiza structura rețelei cristaline din fier, care se extinde mai mult atunci când este prezent hidrogenul.
Însă aceste interpretări au variat foarte mult, de la 10 părți per milion în greutate până la 10.000 părți per milion (sau de la 0.1 oceane la peste 120 de oceane), potrivit studiului.
Pentru a crea noua estimare, oamenii de știință au efectuat experimente care reproduc temperaturile și presiunile din nucleu, folosind fierul ca substitut pentru nucleul metalic lichid.
Citește și: Fenomenul care ar forța Europa într-o nouă Eră Glaciară. De ce e în pericol continentul
Au topit fierul cu lasere într-un dispozitiv de înaltă presiune, apoi au observat direct hidrogenul și alte elemente ale nucleului folosind tomografia cu sondă atomică, care captează imagini 3D și măsoară compoziția chimică la scară atomică.
Hidrogenul e un element esențial pentru viața pe Pământ, „alături de carbon, azot, oxigen, sulf și fosfor”, susține Dasgupta, a cărui cercetare investighează rolul pe care îl au aceste elemente volatile în timpul formării Pământului.
„Noul studiu va influența cu siguranță sinteza și discuțiile noastre viitoare pe acest subiect,” a continuat expertul.
Diferența dintre atleții olimpici și oamenii obișnuiți. Cum reușesc performanțele fantastice la competiții...