Decizia instanţei a venit în urma unei solicitări ale fiului și nepotului soldatului dispărut. Cei doi au arătat că se justifică un interes în declararea decesului, întrucât se impune a se stabili vocaţia succesorală a lor după tată, pe numele căruia nu s-a emis niciodată un certificat de deces, deşi tot satul ştia că „a murit pe front“.
Instanţa a solicitat detalii de la Arhivele Militare Naţionale (UM 02405 Piteşti) despre situaţia soldatului vasluian, iar potrivit acestora „reiese că numitul Topală Grigore a fost dat dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la data de 23.08.1944“
Grigore Topală a fost înrolat în armată și dispărut pe front pe 23 august 1944 şi de atunci a rămas cu statutul de dispărut. Abia la finalul lunii octombrie acesta a fost declarat decedat de către Magistrații Judecătoriei Vaslui.
„În privinţa dispăruţilor şi a prizonierilor de război nu avem o situaţie clară cu ceea ce s-a întâmplat la Vaslui. Erau familii care organizau ritualul religios, după ce aflau că cel drag a murit pe front, însă multe dintre ele nu-şi pierdeau speranţa şi credeau până în ultima clipă că au fost luaţi prizonieri de ruşi şi că poate într-o bună zi se vor întoarce acasă. În cercetările pe care le-am făcut la Arhivele Naţionale, am constatat că, la câţiva ani după încheierea războiului, multe familii ale celor dispăruţi făceau întâmpinări la tribunal prin care solicitau să se declare decesul prezumat al celui dispărut pe front. Făceau acest demers pentru a beneficia de anumite drepturi financiare. Au fost însă mulţi despre care nu s-a mai ştiut nimic şi care au rămas cu acest statut cinic de dispărut“, a precizat instoricul, Paul Zahariuc.
