„Printre aceste masuri menite sa stabilizeze economia si sa reia procesul de crestere economica pot fi enumerate: programul ,,Prima casa", programul ,,Primul siloz", programul ,,Bani pentru angajati mai multi, mai competenti, mai sanatosi", se mai precizeaza in acelasi document.
Numai ca, in realitate, niciunul dintre cele trei programe amintite nu are legatura cu cresterea economica. Ultimul a fost inclus in strategie, cel mai probabil, doar pentru ca pare interesant. Intrucat este vorba de un program cu finantare europeana, abia dupa o perioada de trei ani, cand acesta a atins maturitatea, se poate constata daca este un succes, daca a relansat sectorul pentru care a fost destinat.
O prima evaluare va fi facuta in primavara anului viitor. Mai mult decat atat, situatia denota lipsa de profesionalism din partea guvernantilor, intrucat primele contracte au fost semnate in vara acestui an, asadar era imposibil ca Executivul sa stie ca, dupa doar trei luni de la implementare, acest proiect a contribuit la stabilizarea economiei si la cresterea economica.
Discursul politic pare sa fie mai important decat statisticile. „Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare stabileste cu responsabilitate politici, prioritati, obiective pe termen mediu, masuri care sa reformeze intregul sistem al finantelor publice pe valori ale eficientei si ale unui management solid si transparent care sa corespunda asteptarilor legitime ale cetatenilor", arata guvernul in documentul amintit.
„Prima casa", de la mecanism de relansare economica la program social
Desi vazut si promovat de Executiv drept un program de relansare economica, „Prima casa" poate fi mai degraba asimilat unui proiect social venit in sprijinul familiilor cu buget sub 1.000 euro/luna, care vor sa cumpere o locuinta.
Tot articolul, in Financiarul
