Astfel, pentru a ține epidemia de coronavirus sub control, președintele a anunțat trecerea la stare de alertă, care este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional, ce constă în punerea în aplicare a unor planuri de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.
Mai exact, în timpul stării de alertă, autoritățile vor putea lua diverse măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României.
Autoritățile vor putea să emită ordonanțe de urgență
În timpul stării de alertă, autoritățile vor putea să emită ordonanțe de urgență pentru a dispune în continuare diverse măsuri de izolare sau distanțare socială.
”În starea de alertă nu se pot da ordonanţe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeaşi putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, potrivit Adevărul.
Fostul președinte al CCR a mai spus că ordonanţele militare, care sunt în acest moment în vigoare, expiră odată cu starea de urgenţă, însă guvernanții pot reglementa măsurile dispuse prin acestea cu ajutorul unor legi sau ordonanțe de urgență.
”Dacă vor să menţină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai precizat Augustin Zegrean.
Starea de alertă poate fi decretată la nivel național ori județean și local
La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.
Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004), potrivit Agerpres.
Starea de urgență va înceta în 14 mai și va fi înlocuită cu starea de alertă, începând cu 15 mai, când se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, cabinetele stomatologice sau muzeele, urmând ca eventuale noi măsuri de relaxare să fie dispuse după două săptămâni, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, a declarat luni președintele Klaus Iohannis.
Ce măsuri vor fi intra în vigoare după data de 15 mai în România
Primăria Buzău va împărţi 10.000 de măşti locuitorilor din cartierul în care s-a impus carantina/ Numere speciale de tel... După 15 mai deplasările vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate chiar dacă nu mai avem nevoie de declarație...
