CUM au fost aduse moaștele SFINTEI PARASCHEVA la Iași pe VALOAREA UNUI KILOMETRU de autostradă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

De câteva zile, la Iași, zeci de mii de pelerini așteaptă de zile întregi să se roage la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Frigul, oboseala, cozile imense nu îi dau în lături pe creștinii ortodocși.

Puțini sunt cei care știu că Sfânta a fost canonizată de Biserica Ortodoxă Română în 1950, iar din 1996, la ordinul Preafericitului Părinte Daniel, obiceiul este să împartă lăcașul sfânt cu alte moaște, aduse de prin țară. Anul acesta, este vorba de moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută la greci drept Maica Paraskeva cea Nouă, s-a născut în secolul XI în Epivat, Tracia, aproape de Constantinopol. Provenind dintr-o familie de nobili, Parascheva a renunțat la bunurile lumești de tânără, odată cu moartea părinților săi și și-a dedicat întreaga existență rugăciunii și postului. Încă de atunci, sfintei îi sunt atribuite numeroase miracole.

Domnia lui Vasile Lupu

Contextul strămutării moaștelor de Patriarhatul Ecumenic din Constantinopole la Mânăstirea „Trei Ierarhi” din Iași, după peregrinări prin Bulgaria, la Veliko Târnovo și la Belgrad, înainte să ajungă în Catedrala Mitropolitană, este cel puțin interesant. Practic, moaștele au fost aduse printr-un schimb care viza imaginea politică a domnitorului.

Domnitorul Vasile Lupu (1634–1653), născut Lupu Coci, de origine aromân din Albania, a fost copilul de casă al lui Radu Mihnea. Susținut de familia Cantacuzinilor, a devenit Vodă și a dorit să-și înscăuneze fiul pe tronul Țării Românești, asigurându-și chiar titlul de domnitor al celor două principate. A persecutat sistematic alți pretendenți la tronul Moldovei. Multor boieri care s-au împotrivit le-a tăiat urechile și nasul, sub acuza de tâlhari ai țării.

În istorie, a rămas ca fiind ambiţios, mândru și extrem de controversat. Date fiind împrejurările favorabile externe, ar fi avut o domnie liniştită dacă n-ar fi avut ambiţii mari, dacă nu se gândea şi la stăpînirea Munteniei şi chiar a Transilvaniei. Sprijinindu-se pe turci, a început intrigile împotriva lui Matei Basarab încă de la începutul domniei. Pe motivul că Matei nu vrea sa plătească jumătate din suma cheltuită pentru uciderea grecului Curt Celebi, care contribuia decisiv la intriga de punere a domnitorilor, a intrat în Muntenia în 1637 unde a ars şi jefuit pînă la Râmnic.

Încă din timpul domniei, i-a scutit pe coloniștii ruteni și transilvăneni de dări, dar a înăsprit taxele pentru propria populație – iar în acest context apare și povestea moaștelor.

Drumul de la Constantinopol la Iași

În 1642, la Iași s-a desfășurat un important sinod, eveniment major din istoria Moldovei cu profunde implicații în viața întregii Ortodoxii.

Sinodul a avut loc la numai un an după ce moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse. Decizia a survenit în urma preluării de către Vasile Lupu a datoriilor Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopole, centrul ortodoxiei, în 1640. Datoriile erau cât se poate de semnificative. Suma a ajuns la 2,516,000 de aspri.

Încrezători în sprijinul financiar acordat până atunci Răsăritului ortodox și cunoscând starea economică la care ajunsese Moldova la vremea respectivă, dar mai ales constrânși de situația în care se găseau, patriarhul și sinodul [au trimis] ca recompensă la Iași moaștele Sfintei Parascheva.

Banii au venit abia după ce moaștele au fost primite, iar sinodul care a urmat în siajul schimbului „ecumenic” a fost de o mare importanță pentru ortodoxie, în special cea română. A încununat munca în domeniul spiritualo-politic a voievodului Lupu.

Cât înseamnă 2,5 milioane de aspri

În 2013, un român a descoperit 54,7 de kilograme de aspri în județul Vâlcea, cu ajutorul unui detector de metale. Daniel Barbu a înștiințat autoritățile despre cele 47.000 de piese, informează realitateabucuresti.ro.

Premierul Victor Ponta l-a premiat miercuri pe Iulian Enache, cel care a găsit tezaurul de monede de argint de la Goleşti (judeţul Vâlcea). Din fondul avut la dispoziţie de primul ministru, vâlceanul a fost premiat cu suma de 45.000 de lei. În plus, conform România TV, el va primi şi o recompensă financiară, în valoare de 200.000 de euro, adică 45% din valoarea totală a tezaurului descoperit. – Harta Comorii

Cu un calcul simplu, reiese că dacă 47.000 de piese valorează în jur de 445.000 de euro, atunci 2,516,000 de aspri valorează 23.791.938 de euro, la sumele actuale. Este posibil să fie vorba strict de valoarea metalului, în orice caz este o sumă considerabilă pentru Moldova secolului XVII.

În perioada 2009-2010, România a plătit constructorului Bechtel 27 de milioane de euro pe kilometru pentru tronsonul de autostradă de 52km între Câmpia Turzii şi Gilău. Asta face, practic, efortul financiar pentru strămutarea sfintelor moaște de la Istanbul la Iași să valoreze puțin peste un kilometru de autostradă, în zilele noastre.