Urmărește A1 pe Discover"Examenul de evaluare nationala masoara rezultatele dresajului la care sunt supusi elevii in scoala, un sistem complet rupt de cel adoptat la nivel european si care nu face cu adevarat diferenta intre un copil mai intelept, mai istet sau mai format decat celalalt. Este un sistem in care un copil care citeste, dar nu este dresat poate esua, in vreme ce unul care nu a citit o poveste in viata lui, dar a fost dresat de un meditator bun poate lua cel putin nota 9", spune Oana Moraru, profesoara de limba romana si consultant educational, fondatoarea scolii private Helikon si creatoarea platformei Vocea Parintilor.
Intr-un interviu pentru Ziare.com, Oana Moraru a analizat subiectele de la evaluarea de anul acesta, dar si motivele pentru care ele sunt de zeci de ani irelevante pentru competentele reale ale copiilor: o schimbare ar insemna "sa scoatem niste adulti din reteaua lor de meditatii, din zona lor de confort, inclusiv confort de gandire".
Si dupa acest examen nu urmeaza nimic mai bun nici macar in liceele de top pentru ca "in Romania liceul bun se masoara mai mult dupa input, aduca dupa tipul copiilor care intra, nu dupa plusvaloarea pe care o produce in 4 ani de studiu. Liceu bun inseamna copii din familii educate, cu venituri peste medie, capabile sa intretina studiul individual al copilului cu meditatori. Trei sferturi se mediteaza inca din clasa a IX-a la 2-3 materii cel putin".
Dar o vina o au si parintii: "daca il iei in serios, liceul te epuizeaza. Apare plictisul, dezgustul si neputinta din partea copiilor chiar de nota 10. Dar educam resemnarea, certam copii cand vor mai mult".
Cum au fost subiectele la evaluarea nationala de anul acesta?
Dupa acelasi tipar ca in ultimii cel putin trei ani. Poate fata de anul trecut exista mici elemente de dificultate in plus, nu majore, dar care pot sa incurce copiii si sa-i departajeze. Cand vorbesc despre dificultate ma refer la scara noastra valorica incetatenita, la sistemul de evaluare propus de minister. Competentele de limba si literatura, de gandire logica se pot masura mai relevant altfel.
Exact! Cat de relevante sunt aceste subiecte pentru masurarea competentelor unui copil care a terminat clasa a VIII-a?
Noi inca mergem pe structura veche de cateva zeci de ani in care se masoara mai mult abilitatea copilului de a raspunde intr-un cadru teoretic invatat, dresat de anumite exercitii. Raportat la ceea ce ar trebui sa masuram noi la un copil de 14-15 ani suntem in afara sistemului adoptat la nivel european si chiar mondial de scalare a abilitatilor copiilor.
Si cum ar trebui sa arate niste subiecte care sa masoare corect competentele copilului?
E o stiinta aici. De exemplu, pe abilitatile de limba si literatura, ceea ce ar trebui sa masuram cu adevarat este capacitatea copilului de a intelege texte din diverse zone functionale, nu stilistice, ale limbii, mai ales ca noi avem semnale ca suntem pe primul loc la analfabetism functional.
Adica un copil ar trebui sa aiba la testare fragmente din texte nu numai din zona literara, ci si din zona stiintifica, tehnica, pe intelesul lor desigur. O scrisoare, o reteta, o oferta de vacanta, acestea sunt stiluri functionale ale limbii.
Anul acesta, la limba romana se testeaza o singura data, incomplet, capacitatea copilului de a intelege fragmentul din textul dramatic, care e si foarte prost ales. Nu masuram exact ce ar trebui sa stim noi la nivel statistic, daca elevi de 14 ani dupa 8-9 ani de scoala pot intelege un text la prima vedere, pot exprima idei pe marginea lui. Avem o multime de itemi teoretici, de exemplu sa dovedim ca textul apartine unui gen literar, ceea ce e o chestiune de metagandire, de teoria literaturii. Avem alambicuri gramaticale care nu-ti aduc abilitati suplimentare nici in exprimare, nici in intelegere, nici in coerenta ideilor.
Continuarea aici: http://m.ziare.com/scoala/secretul-notei-peste-9-si-pacaleala-liceelor-de-top-dresaj-epuizare-si-resemnare-interviu-1566258
