700 de kilometri de autostradă şi milioane de promisiuni. Cam aşa arată infrastructura României în materie de şosele de mare viteză. După ce s-au lăudat că într-un an vom trece de numărul magic de 1.000 de kilometri, cei care se ocupă de construcţia drumurilor s-au răzgândit. Au mai pus un an de la ei şi spun că doar cu puţin noroc vom avea mia de kilometri din 2018
România va termina anul 2016, la fel cum l-a început. Fără niciun kilometru nou de autostradă. Măcar nu am mai demolat niciunul, ca în 2015.
În urmă cu o lună, şeful Companiei Naţionale de Drumuri declara că România va avea o mie de kilometri de autostradă în 2017. Ceva mai târziu, planurile oficialilor CNADNR s-au schimbat.
Până când planurile vor deveni şi realitate, România este bătută la numărul de kilometri de autostrăzi de Ungaria şi chiar de Belarus.
În topul ţărilor cu cei mai mulţi kilometri de autostradă rămân Spania cu peste 16.000 de kilometri, Germania cu aproape 13.000 şi Franţa cu 12.000 de kilometri de şosea de mare viteză.
Autostrada Sebeş-Turda şi Lugoj-Deva ar putea fi date în folosinţă abia în 2018. La fel şi Mihăieşti- Nădăşelu, Suplacu de Barcău-Borş şi cei 3 kilometri care ar trebui să lege Capitala de autostrada Bucureşti-Ploieşti. Pe multe dintre tronsoane nu au fost emise nici acum autorizaţii de construire. Iar asta, în urma unei anchete, ar putea duce la dosare penale pentru responsabili şi la pierderea fondurilor europene.
"România va avea 1.000 de kilometri de autostradă în prima jumătate a anului 2018, multe proiecte fiind oprite din cauza lipsei autorizaţiilor de construire", a declarat directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Cătălin Homor.
"Eu sunt optimist. A fost un an foarte greu pentru noi, un an în care am reuşit să deblocăm dacă nu toate proiectele, spre 90% dintre ele şi, indiferent ce se întâmplă la anul, aceste proiecte vor fi finalizate: Sebeş -Turda integral, Lugoj-Deva integral, Suplacu de Barcău-Borş, Mihăieşti-Nădăşelu, intrarea în Bucureşti A3. Primii 1.000 de km pot pune în prima jumătate a anului 2018", a afirmat Homor.
Potrivit acestuia, cauza principală pentru care aceste proiecte au mers "îngreunat" a fost conceptul de implementare, faptul că au fost realizate studii de fezabilitate ce au fost scoase la licitaţie pentru proiectare şi execuţie către constructor iar acesta, în momentul în care i s-a dat "libertatea să proiecteze după propriile interese, a speculat orice scăpare din studiul de fezabilitate pentru a-şi diminua costurile de proiectare".
"Am schimbat asta. Noul plan de implementare se aplică pentru noile proiecte ce vor fi scoase la licitaţie. Concret, cel care realizează studiul de fezabilitate realizează şi studiul tehnic şi îşi dedică activitatea şi pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Va fi cineva specializat, un proiectant. Constructorul primeşte proiectul, autorizaţia şi predarea terenurilor. De principiu constructorul nu gândeşte, el munceşte, dacă îi lăsăm libertatea de a gândi pentru noi e o mare greşeală", a explicat directorul CNADNR.
El a subliniat că fiecare lot de autostradă aflat în execuţie avea o probabilitate de a fi finalizat până la sfârşitul acestui an, dar, după o "radiografie" s-a constatat că o mare parte dintre proiecte avea probleme majore, precum lipsa autorizaţiei de construire.
"Fiecare sector, fiecare lot de autostradă în execuţie avea oareşce probabilitate de a se finaliza la sfârşitul anului, dar, după ce am făcut o radiografie asupra tuturor acestor proiecte, am constatat că mare parte dintre ele au probleme majore incompatibile cu evoluţia. Una dintre cele mai importante este lipsa autorizaţiilor de construire. S-a lucrat foarte mult timp fără autorizaţii. Dacă s-ar fi continuat acest ritm cu siguranţă că s-ar fi terminat. Dar acest tip de lucru fără autorizaţie este penal, este pedepsit de Codul penal şi a trebuit să oprim acest lucru cu Inspectoratul de stat în construcţii, care a emis ordin de sistare a lucrărilor", a afirmat Homor.
El a dat ca exemplu în acest sens tronsoanele de autostradă Sebeş- Turda, cele 4 loturi, pentru care nu exista autorizaţie de construire, "doar pe alocuri, pe porţiuni foarte mici, se putea lucra legal".
