Paște 2019. Am intrat în săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor. Tradiții și superstiții în România pentru fiecare zi și ce semnificație au deniile.
Săptămâna Mare este ultima zi din Săptămîna Patimilor, dar și Săptămâna Deniilor, toate aceste zile ale săptămânii fiind considerate sfinte. Ziua de Luni din Săptămâna Mare se numește Lunea Mare. La biserică, în timpul deniei de luni se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face și pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.
Rugăciunea din Lunea Mare oferă protecție divină și iertare de păcate
Tradiții și superstiții în Săptămâna Mare. Curățenia de Paște începe în Lunea Mare
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
Marțea Mare sau Marțea Seacă din Săptămâna Patimilor
la Biserică se citește predica lui Iisus de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat. Denia de Marți din Săptămâna Patimilor: - pomenirea celor zece fecioare și a candelei de ulei. Cinci fecioare au avut doar candelă fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei. Candelă fără ulei reprezintă realizarea de șine în totală nepăsare de ceilalți. Candelă cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.
Tradițiile și superstițiile din Marțea Mare sau Marțea Seacă. Țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. De asemenea, ziua este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (interdicții pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul ritualic, pentru a seca bolile).
Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor
În această zi, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir. Tradițiile și superstițiile din Miercurea Mare: în anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.
Ce se face în Joia Mare
Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, că pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului. La denia de joi seară se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericilor. Conform tradițiilor și superstițiilor, în Joia Mare se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. Pentru a-și visa alesul, în timpul slujbei de Joi, fetele obişnuiesc să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă.
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră din Săptămâna Patimilor
Este cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, când rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Așadar, în această zi se face pomenirea sfintelor, înfricoșătoarelor și mântuitoarelor Pătimi ale Mântuitorului și mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul.
Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă. Tradițiile acestei zile spun că în Vinerea Mare se ține Post negru. Cei care nu îl pot ține trebuie să se abțină totuși de la a mânca urzici și a nu pune oțet în mâncare, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
Dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul. Femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
Sâmbăta Mare: pregătire pentru Învierea Domnului
Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În Marea Sâmbătă se prăznuiește îngroparea lui Iisus Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți.
În Sâmbăta Mare, în miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.
În timpul zilei de Sâmbătă, tradiția spune că femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. Pot termina, însă, toate treburile casei. În cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
Duminică, 28 aprilie, are loc Paștele 2019, când creștinii ortodocși prăznuiesc Învierea Domnului. În Săptămâna Mare, toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie și să spere la o viață trăită în înțelegere cu sine și cu cei din jur.
sursa info: traditii-superstitii.ro
