- Marele Premiu de Formula 1™ al Braziliei e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 1 - 3 noiembrie 2024!
- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
Un episcop român cere plata unor daune morale în valoare de 30.000 de lei de la un ieșean care a formulat numeroase plângeri penale şi acţiuni civile împotriva clericilor.
Mai exact, Episcopia Romano-Catolică din Iaşi, dar şi episcopul unităţii de cult, l-au dat în judecată pe ieşean, care i-ar fi hărțuit în acest fel.
Cererea de chemare în judecată formulată de către Episcopia Romano-Catolică din Iaşi, dar şi de episcopul Petru Gherghel, a fost soluţionată, la sfârșitul lunii decembrie, de către magistraţii de la Judecătoria Iaşi. Aceştia nu au fost de acord că ieşeanul Valeriu M. să achite daunele cerute de către clerici, sentinţa nefiind însă una definitivă.
Potrivit motivării primei instanţei, episcopia l-a dat în judecată pe Valeriu M. în iunie 2017, cerând daune morale de 30.000 de lei.
„Reclamanta a susţinut că pârâtul a exercitat cu rea-credinţă drepturile sale procesuale, astfel încât se impune obligarea acestuia la plata daunelor morale, acţiunile sale fiind exercitate cu rea-credinţă, în mod excesiv şi nerezonabil, doar cu scopul de a vătăma imaginea Episcopiei Romano-Catolice”, se arată în documentul citat, potrivit Rolii.
De cealaltă parte, ieșeanul Valeriu M. a ripostat şi a cerut şi el daune de un milion de euro, susţinând că preoţii vor să îl denigreze. Şi cererea sa a fost considerată neîntemeiată de către judecătorii, fiind respinsă.
Mărul discordiei dintre clerici şi Valeriu M. îl reprezintă modul de obţinere al unui teren care, în trecut, a aparţinut familiei sale şi care a fost obţinut de o unitate subordonată episcopiei, potrivit adevarul.ro.
„Instanţa constată că, prin exercitarea dreptului de acces la justiţie (conform art. 21 alin.1 şi alin.2 din Constituţia României, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept .), pârâtul – reclamant a urmărit să conteste legalitatea dobândirii de către pârâta Congregaţia Şcolilor de Caritate Mănăstirea Cavanis a dreptului de proprietate asupra imobilului ce i-a aparţinut, inclusiv prin contestarea existenţei acestei pârâte, ca persoană juridică. Reclamanta – pârâtă din prezenta cauză a fost chemată în judecată, alături de alte persoane fizice şi juridice, în virtutea raporturilor de subordonare existente între aceasta şi pârâta Congregaţia Şcolilor de Caritate Mănăstirea Cavanis”, se mai arată în documentul citat.
