Ziua Fericirii. Ce cred românii că este fericirea și ce ne face fericiți

Ziua Fericirii. Ziua Internațională a Fericirii este sărbătorită în fiecare an la 20 martie, un prilej numai bun pentru a afla ce cred românii că este fericirea și ce-i face fericiți.

Pe 28 iunie 2012, în urmă cu 7 ani, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca Ziua Internațională a Fericirii să fie sărbătorită pe 20 martie. Prin această inițiativă se speră încurajarea guvernelor să ia în considerare starea de bine a cetăţenilor şi să nu îşi mai concentreze eforturile doar pe creşterea economică.

România, în topul Fericirii

În anul 2011, Barometrul global al Fericirii punea România pe ultimul loc în clasamentul care includea 58 de ţări din toată lumea. Tot în 2011 a fost dat publicităţii un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în care România a înregistrat cel mai mare procent de nemulţumire între 34 de state din Europa și Asia Centrală. Studiul fusese realizat în perioada 2006-2010.

În Indexul Global al Bunăstării, realizat de Gallup și Healthways în 2014, ţara noastră se află la egalitate cu Iranul, Iordania, Macedonia, Moldova.

Potrivit ONU însă, România a făcut progrese în ceea ce privește fericirea. Dacă în raportul pe 2013, România se află pe locul 90 în topul celor mai fericite ţări din lume, iar doi ani mai târziu același raport ne găsea pe locul 86, raportul pe 2017 ne trece pe locul 57, dar tot după Moldova. Deci moldovenii sunt mai fericiţi decât românii, nu mult mai fericiţi dar având în vedere diferenţele dintre ţări, sunt considerabil mai fericiţi.

În Topul Fericirii, țările nordice sunt primele. Norvegia a luat locul Danemarcei pe podium, care este acum pe poziţa a doua. Islanda ocupă locul trei, iar Elveţia, Finlanda, Olanda și Suedia completează locurile europene. Top 10 este încheiat cu Canada, Noua Zeelandă și Australia. Toate aceste ţări, dar în special primele patru au punctaje foarte mari și apropiate la toţi factorii găsiţi să sprijine fericirea ceţăţenilor: libertatea, generozitatea, onestitatea, sănătatea, grija faţă de oameni, venitul și o bună guvernare.

Fericirea la români. Ce ne face fericiți

Un studiu recent arată că 30% dintre români se declară fericiți. Aceștia, potrivit cercetării, sunt optimişti, altruişti, sociabili şi prietenoşi şi râd zilnic. Familia, copiii sau prietenii reprezintă principalul motiv de fericire pentru 57% dintre românii de la oraş.

Fericirea la români - Familia este pe primul loc

Pentru românii fericiţi, familia este foarte importantă, cariera fiind secundară ca importanţă, deşi nu este neglijată. Românii fericiţi participă zilnic la activităţi legate de educaţia copiilor, îşi alocă timp pentru a se juca cu aceştia şi au o relaţie strânsă cu partenerul de viaţă, dar îşi fac timp şi pentru ei: merg la cursuri de dezvoltare personală, se duc mai des la teatru, cinema sau spa şi îşi schimbă des garderoba.

Pe de altă parte, unul din cinci români din mediul urban se simte nefericit. Cei din această categorie sunt necăsătoriţi, trăiesc în oraşe mari, nu au copii, sunt pesimişti, nu obişnuiesc să râdă şi plâng des.

Fericirea în România - Bărbaţii vor stabilitate financiară, femeile vacanţe

Bărbaţii români au o perspectiva pragmatică asupra fericirii şi sunt motivaţi mai degrabă de viaţă, în general sau de bani şi stabilitate financiară. Femeile consideră că, dincolo de copii, fericirea este adusă de vacanţe şi călătorii, lucruri mărunte sau chiar dragoste. Tot femeile îşi menţionează soţul/partenerul că motiv de fericire într-o proporţie mai mare faţă de bărbaţi (8% faţă de 3%).

Grătarul, sărbătorile și tradițiile, pe lista ce aduce fericirea la români

Un studiu efectuat de compania de cercetare D&D Research despre percepțiile românilor legate de țara lor arată că, pentru 29% dintre respondenți, cea mai „românească” activitate pozitivă care ne caracterizează, ca popor, este grătarul, fiind urmată de sărbători și tradiții (10%) și de petreceri și dans (8%).

Grătarul nu reprezintă pentru români doar o simplă sursă de hrană, ci mult mai mult. Reprezintă relaxare, timp cu familia și prietenii.

Concluzii despre fericire

Comparând pe grupe primele și ultimele zece ţări din clasament, s-a observat o diferenţă care poate fi explicată majoritar de către șase variabile, dintre care jumătate se bazează pe diferenţa de PIB, diferenţa de speranţă de viaţă, iar cealaltă jumătate se bazează pe generozitate, libertate de decizie, lipsa corupţiei și să ai pe cineva pe care să poţi conta. Interesant este că 80% dintre variaţiile care au apărut provin din interiorul ţărilor.

Inechitatea veniturilor, șomajul și calitatea muncii cauzează nefericire, dar s-a observat că în ţările bogate diferenţele nu sunt date de acești factori, ci de diferenţe la nivel de sănătate fizică, sănătate mintală și relaţii personale.