Cea mai mare minciună din istorie: ce caută doi daci în grădinile faimosului Versailles?

 
+3 click pentru
galerie

După 1990, în România au început a circula două imagini cu statui aflate în grădinile ceui mai faimos palat din lume, Versailles, precum și explicațiile că ele reprezintă doi daci aristocrați, doi tarabostes. În realitate, vorbim despre una dintre cele mai mari minciuni: sculpturile nu au nicio legătură cu strămoșii noștri, fiind vorba doi regi armeni extrem de cunoscuți

Până în 1990 nu s-a vorbit nimic despre acest lucru. Nici nu avea cum. Apoi, ușor-ușor, românii care au avut posibilitatea să ajungă în Franța și să viziteze cel mai faimos Palat-Castel din lume, Versailles, au lansat fumigena: în superbele grădini ”odihnesc” doi aristocrați geto-daci, doi tarabostes. Două sculpturi geniale, în marmură, operele unor băieți extrem de cunoscuți în Hexagon. Peste ani, siturile mioritice au preluat informația și au completat-o cu descrieri ca la carte: ”dintre cele două, una reprezintă un dac ce repetă același gest cu mâinile – gest devenit cumva identitar -, respectiv are mâna stângă suspendată într-o eșarfă și o susține cu cea dreaptă. De asemenea, cealaltă statuie își ține brațele peste piept, așa ca într-o îmbrățișare personală, dar de fapt este un gest care conține, cu siguranță, simboluri profunde”. Aceste ”simboluri profunde” n-au nimic în comun nici cu dacii tarabostes, nici cu istoria noastră, pentru simplul fapt că reprezintă doi...armeni de seamă.

Să o luăm pe rând.

Statuie. Număr de inventar 1748. Situare: Parc Parterre Latone, marmură albă. Autor: Antonie Andre. Prima piesă.

Pe la 1669, Andre, un sculptor renumit în epocă, este trimis de către Colbert (Ministrul de Finanțe al regelui Ludovic al IV-lea), pentru a studia marmura de Carrara. O aduce în Hexagon, pe la 1679, se apucă de sculptat. Între 1684 și 1687, lucrează la monumentul lui Tiridate I al Armeniei, de două ori rege, încoronat chiar de faimosul Nero, fondatorul Dinastiei Arsacide, cea care avea să conducă țara vreme de aproape 400 de ani. Acesta este, așadar, primul ”dac”: un rege armean.

Statuie. Număr de inventar 2032. Situare: Parc Parterre Latone, marmură albă. Autor: Mahtieu Lespagnandelle. A doua piesă.

Născut la Paris, în 1616. Devine sculptor cu mână fină, primește comenzi la Vaux-le-Vicomte, Louvre și, apoi, Versailles. Aici îl lucrează pe Tigrane al II-lea cel Mare (95-55 î.e.n.), regele care unește două state, în timp ce Armenia antică atinge apogeul în timpul domniei sale. Ca și Antoine Andre, Lespagnandelle lucrează la a sa capodoperă trei ani, între 1684-1687. Așadar, a doua statuie de ”dac” este un rege armean ce avea să fie înfrânt de către romani, în cel de-al treilea război mitradatic, devenind un clientelar al Romei!

Bazinul Zeiței Leto (mama lui Apollo și a zeiței Artemis), grădinile Versailles. Pe fundal se pot observa statuile ”dacilor” armeni

Concert, singurele ”legături” cu un tarabostes sau pileati de pe mealeagurile noastre sunt portul, oarecum asemănător, cauzat de căciula specifică, precum și faptul că, la un moment dat, atât dacii, cât și armenii, au intreracționat cu Imperiul Roman. Atât!

Sursa: Collections Chateauversailles



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
10 ANI FĂRĂ MICHAEL JACKSON

vezi mai multe