Live acumAsia Express - Drumul Comorilor
Prime Time 20:00Asia Express - Drumul Comorilor

Tu știai de ce plaja din Constanța se numește „TREI PAPUCI”? Doi prieteni, unul beteag de un picior, turc de neamul lui, altul oltean de-al nostru au sfârșit împreună în mare. Pe mal le-au rămas doar încălțările

Mai puțin populară decât suratele Mamaia, Costinești și Vama Veche, plaja „Trei Papuci” din Constanța, situată chiar în spatele universității din oraș, reprezintă o adevărată oază de liniște. Și dacă te întrebi de ce se numește așa, pe alocuri un nume comic, o legendă pe care doar localnicii o știu îți va dezvălui un adevăr crud.

Mai puțin populară decât suratele Mamaia, Costinești și Vama Veche, plaja „Trei Papuci” din Constanța, situată chiar în spatele universității din oraș, reprezintă o adevărată oază de liniște. Și dacă te întrebi de ce se numește așa, pe alocuri un nume comic, o legendă pe care doar localnicii o știu îți va dezvălui un adevăr crud.

Doi copii, unul infirm, turc de neamul lui, și un altul, pui de oltean, un fiu de docher care a dat Oltenia pe litoral, au devenit cei mai buni prieteni. Primul era stigmatizat din cauza dizabilității de care suferea, fiind beteag de un picior. Copiii îl dădeau la o parte din jocurile lor și adesea râdeau de el. Cel de-al doilea nu se putea obișnui cu marea, avea în inimă dorul de câmpie și de casa din Oltenia. Întâmplarea face să se fi cunoscut pe o plajă îngustă și retrasă și să devină cei mai buni prieteni.

Destinul crunt al celor doi copii îndrăgostiți de mare

Totul se întâmpla în primii ani ai secolului al XX-lea, atunci când orașul maritim a cunoscut o dezvoltare fulminată, odată și cu venirea ultimilor coloniști, veniți din toate părțile țării și nu numai să muncească în port. Ghiță, fiul docherului, fire zglobie, se îndrăgostise din prima clipă de mare, dar nu putea să înoate. Asupra lui Hasan, puiul de turc, apa mării părea să aibă proprietăți nebănuite.

Atunci când intra în mare, lăsa cârja la o parte, uita de piciorul beteag și rămas ca un ciot nedezvoltat, și se bucura că poate înota ca un om sănătos. Plaja de la marginea orașului, în zona Spitalului Militar nu era una cunoscută, dar era locul lor de întâlnire. Acolo Ghiță a fost învățat să înoate de către tovarășul său. Legenda spune că într-o zi, cei doi prieteni au venit pe plajă și, cum vremea era superbă, au vrut să se scalde. Și-au lăsat papucii cu talpă de lemn pe mal și au intrat în apă.

Cei doi prieteni au murit îmbrățișați

Deodată, s-a pornit din senin o furtună de vară. Ghiță devenise un temerar, așa că furtuna l-a prins mai în larg. Curentul puternic al mării nu îl lăsa deloc pe oltean să revină mai aproape pe țărm. Hasan a încercat să își ajute prietenul, așa că a înaintat în mare.

Au luptat împreună cât au putut, îmbrățișați, dar marea era furioasă în acea zi și-și voia gajul uman. I-a înghițit pe cei doi copii, apoi a devenit liniștită, iar furtuna s-a oprit ca prin farmec. Peste câteva ore, câțiva copii au trecut pe acolo și nu au mai găsit decât trei papuci, aruncați pe plajă...

Sursă: Petre Covacef, „Povestea Farului Genovez“