Când scăpăm de norul de praf saharian. Cât mai ține fenomenul în România, potrivit climatologilor

Climatoloul Roxana Bojariu a explicat cât mai stă masa de aer încărcată cu praf saharian deasupra României.

Un strat de praf saharian a pus stăpânire pe țara noastră. În toate zonele din România, mașinile și multe alte suprafețe au fost acoperite de un strat gros roșiatic, de care toți speră să scape cât mai repede.

Când scăpăm de praful saharian în România

Climatologul Roxana Bojariu a precizat, la Digi FM, că valul de praf saharian, pe care l-am observat cu toții în mai multe părți ale țării, a fost mai vizibil, pentru că a plouat foarte mult.

Specialistul a explicat că cea mai afectată zonă de acest nor de praf a fost sudul Greciei, în special capitala Atena. De altfel, autoritățile de acolo vorbesc de unul dintre cele mai grave episoade de acest gen care au afectat țara din 2018 încoace.

„Această masă de aer încărcată cu ce a mai rămas din praful saharian, se îndreaptă spre est, estul țării și apoi spre zona republicii Moldova și a Ucrainei și peste Marea Neagră. A fost într-adevăr un episod puternic, mai ales pentru sudul Greciei, pentru Atena, acolo unde s-a și observat o modificare în culoarea cerului, depuneri foarte puternice. A fost mai vizibil, pentru că am avut ploi de data asta. Vizibilitatea depinde și de depunerea prin ploaie. Sezonul acesta, în general, a fost mai puternic pentru transportul de praf saharian, în general în Europa”, a spus Roxana Bojariu la digifm.ro.

Climatologul a mai transmis că primăvara sunt condiții favorabile transportului de praf saharian în Europa. Ciclonii foarte puternici care se formează în Mediterană pot transporta praful saharian pe distanțe și de mii de kilometri.

Roxana Bojariu a precizat că acest praf saharian are și părți pozitive. De exemplu ajută solul să devină mai fertil.

„Praful acesta poate să se suprapună peste poluarea locală și cu cât ești mai aproape de sursa prafului e clar că calitatea aerului va fi și a redusă. Dar are și efecte benefice legate de îmbogățirea solului cu minerale, fier, fosfor. Bine, asta-n timp. Dar și deasupra mării Mediterane, atunci când se depun în mare, favorizează fitoplanctonul, cel care de fapt ne asigură mare parte din cantitatea de oxigen, de exemplu, în atmosfera terestră. Există și aceste efecte negative legate de calitatea aerului.”, a concluzionat climatologul Roxana Bojariu pentru sursa citată.

Vezi mai multe ştiri de ultimă oră pe observatornews.ro