De ce românii trăiesc mai prost și mai puțin decât ceilalți europeni. Aceștia au o speranță de viață mai mică

Prof. dr. Vasile Ghețău, expert în demografie afirmă că speranța de viață la naștere a fost dintotdeauna mică la români și a rămas așa, ba mai mult, comparativ cu alți europeni, românii sunt la coada clasamentului.

• MAREA PREMIERĂ POWER COUPLE, SEZONUL 2! Vezi cele mai noi episoade de la 20:30, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Prof. dr. Vasile Ghețău a publicat o analiză despre speranța de viață în România, în Contributors.ro, cu titlul „Speranța de viață în România. Decalajul față de celelalte țări europene crește de la an la an. Mortalitatea infantilă este excepțional de mare”.

Acesta vorbește despre anii de pandemie, despre determinarea și semnificația indicatorului speranței de viață la naștere, despre evoluția de după 1985, România în context european și altele.

De ce românii trăiesc mai prost și mai puțin decât ceilalți europeni

Potrivit adevărul.ro, acest indicator de viață ia în calcul de la calitatea alimentației și a mediului, până la calitatea și accesul la asistență medicală, nivelul educației, condițiile de locuit, îmbrăcămintea, stilul de viață (tensiune arterială, colesterol, consum de alcool și tutun, exerciții fizice, relaxare).

Profesorul lasă deoparte anii de pandemie, evoluția mortalității din perioada respectivă perturbând datele obișnuite.

Astfel că, în analiza prezentată, prof. dr. Vasile Ghețău compară datele din țările Uniunii Europene anterioare anului 2019, însă a adăugat și datele din 2022. Acesta a comparat datele din 2019 cu cele din 2022.

Conform datelor, în 2022, speranța de viață la naștere pentru bărbați a fost 71,4 ani, iar la femei 79,1.

Progresul înregistrat din 1998 până în 2013

Profesorul subliniază faptul că datele trebuie puse în context. Nu trebuie uitat faptul că România are o moștenire comunistă. Astfel că este de așteptat să existe un decalaj între țara noastră și celelalte din Vest. Cu toate acestea, după 1990, nu s-a reușit o reducere a acestui decalaj. Ba mai mult, pare să fi stagnat.

Pentru o judecată optimă a evoluției de după 1989, expertul Vasile Ghețău împarte întreaga perioadă în patru.

Între 1985 și 1991

În această perioadă, calitatea vieții românilor a fost una proastă. De asemenea, speranța de viață a fost scăzută.
Perioada fiind marcată de restricții și haos, atât alimentare, cât și la electricitate, gaze și încălzire, nivelul de trai era redus.

Între 1991 și 1996

această perioadă a fost sub semnul unui declin al indicatorului speranței de viață la naștere.

Între 1998 și 2013

În perioada respectivă s-a înregistrat un progres constant.

Între 2013 și 2019

Aceasta a fost o perioadă de stagnare.

„Amploarea schimbărilor politice și economice de după anul 1989, criza economică, amplificarea șomajului, majorarea costurilor utilităților în mediul urban îndeosebi, incertitudinea, dezorganizarea asistenței medicale și alți factori au agravat situația și au avut drept efect un declin ferm și pronunțat al speranței de viață la bărbați și stagnare la femeii până în anul 1997. În perioada 1997-2013, odată cu evoluțiile pozitive economice, creșterea nivelului de trai și ameliorări în asistența medicală (inclusiv prin reducerea populației cu câteva milioane prin emigrare masivă) au apărut progrese însemnate ale speranței de viață. Este perioada cu cele mai mari creșteri. Explozia învățământului superior și a numărului absolvenților cu studii universitare au avut și ele o contribuție în schimbarea comportamentului și atitudinii populației față de boli și tratamente”, scrie expertul în demografie în analiza sa.

România se află pe ultimele locuri în clasamentul european

Din 2013, până în 2019, speranța de viață a avut o evoluție de doar 0,3 ani, la bărbați, în timp ce la nivel european a fost de 1 an, iar pentru femei de 0,8 ani, în timp ce media la nivel european a fost de 0,7.

Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România ocupă ultimele locuri, decalajul fiind și mai mare în momentul de față. În perioada comunismului, România a acumulat și și-a consolidat efectele negative până în zilele noastre.

„Una dintre ele este starea precară de sănătate a unei proporții importante din populația adultă și vârstnică de astăzi, purtând acumulări și stări negative dinainte de anul 1990, îndeosebi la populația vârstnică”, spune prof. dr. Vasile Ghețău.

Potrivit datelor aferente anului 2019, în clasamentul european al speranței de viață, România ocupă locul al patrulea din coadă la bărbați, cu 72 de ani, și penultimul loc - ultimul fiind ocupat de Bulgaria- la femei, cu aproximativ 79 de ani.

Potrivit Eurostat, țările fruntașe sunt: Elveția, Islanda și Suedia, la bărbați, cu peste 82 de ani și chiar mai mult, și Spania, Franța și Elveția, la femei, cu 86 de ani și peste.

În urma proulgării legii legate de vârsta de pensionare adoptată în 2010, România s-a apropiat de media Uniunii Europene: de la 62 la 65, la bărbați, și de la 57 la 63, la femei.

Vezi mai multe ştiri de ultimă oră pe observatornews.ro