Pe ce dau banii românii, în funcție de regiunea în care locuiesc. Unde se duc salariile moldovenilor și cât cheltuiesc oltenii

Cheltuielile românilor par să fie din ce în ce mai mari și, se poate spune, haotice. Chiar și așa, au putut fi delimitate niște statistici în funcție de zonele țării. Astfel, s-a arătat că moldovenii, oltenii, bănățenii și muntenii își dau mare parte din economii pe categorii specifice de produse.

HotNews, a analizat baza datelor furnizate de Statistica cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, pe regiuni de dezvoltare, în 2022. Astfel, a realizat o hartă interactivă a cheltuielilor recurente ale românilor.

Cea mai mare parte din bugetul unei familii se duce pe alimente și țigări, precum și articole și accesorii pentru fumat. Aceste sume de bani întrebuințate în mare parte pentru nevoile de bază au fost lăsate deoparte în analiza realizată în Statistica cheltuielilor.

Atenția a fost îndreptată către celelalte cheltuieli, care nu satisfac nevoile de bază, precum medicamente, articole vestimentare, bijuterii și altele.

Pe ce își dau românii banii în funcție de regiunea în care locuiesc

În mare parte, moldovenii dau mai mulți bani pe lemne, oltenii și bănățenii pe haine, iar bucureștenii pe haine și medicamente. Iată câteva detalii:

București și Ilfov: Îmbrăcăminte, medicamente, confecții.

Timiș și Arad: Îmbrăcăminte, medicamente, benzină.

Maramureș: Îmbrăcăminte, lemne, încălțăminte.

Dolj: Îmbrăcăminte, lemne, medicamente.

Teleorman: Lemne, îmbrăcăminte, medicamente.

Suceava, Neamț, Bacău, Botoșani, Iași: lemne, îmbrăcăminte, medicamente.

Prahova: Îmbrăcăminte, lemne, medicamente.

Brașov și Alba: mașini de încălzit și aparate de aer condiționat, îmbrăcăminte, încălțăminte.

De asemenea, pe listă se mai regăsesc cheltuieli recurente ca benzina, încălțămintea, confecțiile, articolele de uz personal, iar în vestul și sud-vestul țării articolele de parfumerie, în timp ce în centrul țării oamenii își concentrează cheltuielile pe aparatele de aer condiționat și alte mașinării pentru căldură.

La polul opus, aproape în toate regiunile pare să nu se mai găsească economii pentru săpun și alte obiecte de toaletă, unelte de grădinărit, animale de companie (aici intrând și hrana, și medicamentele pentru acestea), bijuterii, jocuri sau jucării și flori, dar și mobilă, covoare și chiar televizoare și frigidere.

Românii urmează un traseu destul de bine conturat atunci când vine vorba de priorități. Sunt nevoiți să se descurce cu o sumă limită după ce își acoperă cheltuielile importante. Ei își îndreaptă atenția mai întâi spre nevoile de bază, iar mai apoi spre îmbunătățirea imaginii pe care o afișează în societate, chia dacă uneori în detrimentul altor nevoi personale și, mai ales, odihnei.

Din statistica amintită mai sus reiese că românii pun pe planul secund cheltuielile pentru relaxare și timp liber, cele care îi deconectează de la muncă, precum animalele de companie, jocurile, florile și amenajările interioare ori a spațiilor verzi.