Urmărește A1 pe DiscoverDeși pare greu de crezut, tot mai multe cercetări arată că ordinea nașterii nu influențează doar trăsăturile de personalitate, ci și predispozițiile legate de sănătate fizică și mintală.
Studii recente indică faptul că poziția unui copil în familie poate influența diverse aspecte ale sănătății, inclusiv rezistența la boli, predispoziția spre acumularea de kilograme în plus sau sensibilitatea emoțională. Potrivit doctorului Michael Valdez, de la Detox California, citat de Yahoo.com, caracterul unei persoane, modul în care face față stresului și strategiile de adaptare sunt puternic modelate de locul ocupat între frați.
Primul născut, cel responsabil, dar și mai stresat
Copiii născuți primii primesc, în general, cea mai mare atenție din partea părinților la începutul vieții. Ei devin adesea lideri naturali, obișnuiți să fie în centrul atenției și să li se ceară să fie un exemplu pentru frații mai mici. Această poziție vine cu avantaje, dar și cu o presiune considerabilă.
Responsabilitatea precoce și așteptările ridicate pot favoriza perfecționismul, dar și stresul cronic. Studiile indică faptul că primii născuți tind să manifeste niveluri mai mari de anxietate și sunt mai predispuși la tulburări emoționale, mai ales în copilărie. În plan fizic, au fost identificate și legături între această poziție și un risc crescut de boli metabolice, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul de tip 2. Deși acești factori nu sunt determinanți în mod absolut, ei sugerează o relație între contextul familial și sănătatea adultă.
Un raport publicat în 2024 de Epic Research a evidențiat că primii născuți au un risc cu 48% mai mare de a dezvolta anxietate și cu 35% mai mare de a suferi de depresie, comparativ cu frații lor mai mici.
Citește și: Studiu: bunicii contribuie la dezvoltarea copiilor
Copilul de mijloc, negociatorul invizibil
Copilul mijlociu se află, adesea, într-o poziție unică. Nu beneficiază de statutul de „prim născut” și nici de cel de „ultimul copil”, ceea ce poate duce la o senzație de „neobservare” în cadrul familiei. Tocmai de aceea, copiii mijlocii dezvoltă frecvent abilități sociale și de adaptare superioare. Ei devin buni mediatori, capabili să gestioneze conflicte și să se facă auziți într-un mod diplomatic.
Din punct de vedere al sănătății, această capacitate de adaptare îi poate proteja de unele probleme emoționale, dar nu în totalitate. Sentimentul că trebuie să lupte pentru atenție poate genera frustrări pe termen lung și, uneori, poate duce la o stimă de sine mai scăzută. De asemenea, copilul mijlociu este mai predispus să își caute validarea în afara familiei, ceea ce poate influența alegerile legate de stilul de viață, inclusiv în ceea ce privește obiceiurile alimentare sau consumul de substanțe.
Însă, cercetările arată că aceștia au un sistem imunitar mai puternic, deoarece au fost expuși mai devreme la germeni.
Citește și: Ce este disciplina pozitivă? Cum ajută în dezvoltarea în dezvoltarea responsabilității și echilibrului
Mezinul familiei, creativ, carismatic, dar impulsiv
Ultimii născuți dintr-o familie beneficiază deseori de un mediu mai relaxat. Părinții au, de regulă, mai multă experiență și o atitudine mai puțin rigidă față de reguli. Acest context favorizează dezvoltarea unor trăsături precum spontaneitatea, creativitatea și deschiderea spre explorare.
Cu toate acestea, tocmai această libertate poate avea și reversul medaliei. Mezinul este mai predispus la comportamente riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau activitățile impulsive în adolescență. Unele studii arată că ultimii copii din familie pot avea o probabilitate mai mare de a dezvolta probleme legate de auto-disciplină sau chiar tulburări de atenție.
Pe de altă parte, contactul constant cu frații mai mari poate întări sistemul imunitar, deoarece expunerea timpurie la microbi și viruși contribuie la dezvoltarea unei rezistențe naturale mai bune. Astfel, mezinul poate fi mai rezistent în copilărie, cel puțin din punct de vedere imunologic.
Factori comuni, dar reacții diferite
Este important de menționat că nu toate trăsăturile sau riscurile menționate se aplică în mod egal tuturor copiilor în funcție de locul lor în familie. Personalitatea fiecăruia este modelată și de alți factori: stilul de parenting, mediul social, dinamica dintre frați și chiar diferențele de vârstă. Cu toate acestea, ordinea nașterii oferă un cadru de interpretare care poate explica anumite tendințe de comportament și, implicit, alegeri care influențează sănătatea.
