Din nestiinta, mamele vor sa avorteze copiii si, pentru ca nu-i doresc, dar - dintr-un motiv sau altul - ii aduc pe lume, le detesta existenta. Altele vor baieti in loc de fete sau invers, iar dezamagirea de a primi in existenta un copil cu alt sex decat cel dorit se poate imprima in subconstient ca o stare de respingere a copilului. Indiferent care ar fi motivele acestei respingeri, copilul o resimte de-a lungul vietii sale, ea devine „oroarea improspatata zi de zi". Suferinta de a nu fi iubit de mama ta iti clatina existenta, experienta vietii, te pune in dezacord cu exprimarea celui care ai putea sa fii si in dezacord ca implinirea sufletului prin iubire in viata. Dar si daca percepi numai absenta iubirii mamei, daca esti doar proprietarul unei minti negative, toxice, care a interpretat iubirea, mai mult decat a dorit s-o simta, s-o perceapa si s-o inteleaga, efectele ar putea fi aceleasi ca si atunci cand mama chiar nu te-a iubit. Te trezesti intr-o viata fara sens, intr-o stare continua de nesiguranta si de incapacitate de apropiere, de intimitate sau frica de iubire.
Daca lucrurile s-au intamplat asa pentru unii dintre noi, mintea, dorinta si „schimbarea punctului de vedere" ne poate ajuta sa remediem in interiorul nostru suferinta de a nu fi fost iubit de mama. „Universul intreg ma iubeste, ma sustine si ma apara" este o expresie, o credinta, un reper pentru perceptia absentei iubirii mamei si inca unul care poate salva sufletul de la scufundare, asa cum sustine Rene Sidelsky. Putem contempla in interior ideea ca universul este acela care ne da viata, Dumnezeu a hotarat ca noi sa existam, chiar dincolo de vointa mamei sau de alta vointa umana. Venim pe lume prin Gratie Divina, prin conlucrarea fortelor universului si de aceea „puterea divina" care ne aduce pe lume este mama si tatal nostru. Parintii biologici sunt instrumente, puterea divina lucreaza prin ei; absenta sau prezenta lor fizica sau afectiva ar putea fi, ca si nasterea noastra, dincolo de vointa lor. Daca ne convingem pe noi insine ca am venit pe lume din vointa divina, iar asta nu se poate sa se fi intamplat fara a fi fost iubiti de Dumnezeu, atunci constienta profunda a acestui adevar ne poate readuce sentimentul sigurantei vietii, precum si puterea propriului nostru suflet de a ne deschide catre iubire. „Universul intreg ma iubeste, ma sustine si ma apara" este expresia care, repetata cu intreaga convingere, cu toata inima, poate repara rana adanca a sufletului nostru de copil abandonat, nedorit sau neiubit de mama sa. Aceasta este o vindecare puternica pe care avem s-o facem, mai ales ca cei mai multi nu au motive obiective pentru a se simti neiubiti de mame, cat au de vindecat perceptia ca iubirea ei n-a fost prezenta. Iubirea mamei este cel mai maret ingredient al sanatatii psihologice si al puteriii de viata pentru oricine si tocmai de aceea nu este inteligent si de dorit sa-i sugerati vreodata unui copil ca nu-l iubeste mama, caci asta devine sursa unei suferinti catastrofale pentru viata lui. „Mama ta te iubeste", asta este bine sa stie orice copil daca il iubim cu adevarat.
