Timiditatea copiilor - o problema reala?

Cercetatorii care studiaza personalitatea umana ne spun ca timiditatea tine in mare parte de genetica. Cu toate acestea, ea poate fi schimbata intr-o oarecare masura. Modul in care parintii gestioneaza timiditatea are un impact important asupra modului in care copilul face fata acestui aspect al personalitatii. Tine cont de cateva aspecte care sa te ajute sa te descurci cu cel mic.

Publicat: Joi, 12 Mai 2011, 00:00 | Actualizat Duminica, 01 Iulie 2012, 05:37

Urmărește A1 pe Discover

Fii atent la ce spui

Cand discuti cu cel mic despre timiditate, vorbiti despre cum simte, nu cum este. Nu il descrie ca fiind un copil timid ci ca se simte timid intr-un moment dat. Este o diferenta subtila, dar care conteaza. De asemenea, tine cont de faptul ca timiditatea tine de temperament. Nu este un lucru rau sau bun, ci doar un alt mod de a fi.

Nu il forta

Cercetarile arata ca daca un copil este impins sa se schimbe mult, repede, ajunge sa se retraga si mai mult. Copiii timizi simt nesiguranta si anxietatea in anumite situatii si parintii incearca sa ii convinga sa participe in activitati in care ei nu se simt confortabili. Ei vor deveni si mai anxiosi si si vor evita si mai mult astfel de situatii.

Articolul continuă după reclamă

Nu il proteja prea mult

Pe de alta parte, este important sa ii oferi sansa de a reusi in situatii noi. Ajuta-l sa faca pasi in aceasta directie, oferindu-te sa il ajuti si spunandu-i ca stii ca este dificil. Nu il ridiculiza si nu ii da ca exemplu alti copii care reusesc mai bine in aceeasi situatie. Vor fi momente in care va trebui sa te retragi cand simti ca cel mic pur si simplu nu vrea sa faca ceva. Atunci poti sa rapunzi fiind empatic si linistindu-l.