Trombocitele se formeaza in maduva osoasa, provenind dintr-o celula mare, numita megacariocit, care se fragmenteaza ulterior in maduva sau in sange in sute de plachete. Productia de trombocite este reglata de un hormon numit trombopoetina, sintetizat in ficat.
Trombocitele traiesc in jur de zece zile si, in majoritate, sunt distruse in splina. In sange se gasesc intr-o concentratie de 150.000-300.000-450.000/mm cub. Aproximativ o treime din trombocite sunt depozitate in splina, chiar mai multe daca splina este marita.
Ce rol au
Trombocitele nu au nucleu si nu se pot reproduce, dar contin cantitati mari de proteine, enzime, hormoni, calciu ionic etc., care contribuie la indeplinirea rolului lor fiziologic. De exemplu, trombocitele produc un factor de crestere, care stimuleaza multiplicarea si dezvoltarea celulelor endoteliale (care formeaza peretele intern al vasului de sange) sau dezvoltarea musculaturii netede vasculare, contribuind astfel la repararea peretilor vasculari. Membrana trombocitului are un invelis glicoproteic, care impiedica aderarea de endoteliul normal al vaselor, dar asigura aderarea la zonele lezate ale peretelui. Trebuie precizat ca endoteliul normal sintetizeaza la randul sau substante care inhiba activitatea si aderarea trombocitelor, impiedicand astfel fenomenul de tromboza.
In cazul in care acesta este lezat, mai ales la contactul cu fibrele de colagen din peretele vascular, trombocitele sufera niste transformari: ele isi maresc dimensiunile, capata o forma neregulata, elibereaza granule ce contin factori activi si adera la locul lezat.
Ele elibereaza o substanta, numita Tromboxan A2, care activeaza si trombocitele din jur, facandu-le sa adere la trombocitele activate anterior. In acest fel se formeaza dopul plachetar.
Cum se formeaza cheagul de sange
Daca ne referim la mecanismul hemostazei, formarea dopului plachetar este urmata de aparitia trombului, prin procesul de coagulare, in care trombocitele intervin de asemenea. Trombul este alcatuit din fibrina si formarea sa se face prin activarea unui sistem complex, alcatuit din mai multi factori de coagulare. Procesul urmareste sa activeze protrombina in trombina, pentru ca aceasta sa transforme in final fibrinogenul (o proteina din plasma) in fibrina. Reteaua de fibre de fibrina se ataseaza strans de trombocitele din dopul plachetar si formeaza astfel cheagul de sange. Ulterior, trombul se retracteaza si elimina cea mai mare parte din lichidul continut, devenind mai stabil, fenomen in care trombocitele intervin de asemenea.
Ateroscleroza
Din pacate, deseori, activarea trombocitelor nu se face doar in conditiile unei hemoragii. Orice modificare a peretelui vascular, de exemplu, inflamatie, infectie si mai ales placa aterosclerotica favorizeaza dezvoltarea unui tromb, care in timp va contribui la ingustarea diametrului vasului, iar tesutul va suferi din cauza scaderii fluxului de sange daca il iriga. Daca apare un blocaj, mai ales in lipsa unei circulatii colaterale, se ajunge la necroza, la moartea tesutului respectiv.
Asa se intampla, de pilda, in infarctul miocardic, in accidentul vascular sau in cangrena membrelor din arteriopatia cronica obstructiva. In plus, instabilitatea placii va favoriza desprinderea unor fragmente de tromb, care pot calatori la distanta, blocand alte teritorii vasculare. Mecanismul descris este valabil in special in formarea trombilor pe artere, procesul fiind favorizat de cresterea colesterolemiei, diabet, hipertensiune arteriala, fumat si mostenirea genetica.
Citeste tot articolul in Jurnalul
FOTO: heartstrong.wordpress.com
