Majoritatea înțepăturilor de insecte sunt inofensive și se vindecă repede. Cele mai multe provoacă doar inflamație și disconfort temporar. Totuși, unele pot provoca reacții alergice care pun viața în pericol sau pot transmite infecții precum virusul Zika, virusul West Nile și boala Lyme.
Indiferent de tipul înțepăturii sau mușcăturii, este important să afli ce insectă a provocat-o. Dar cum știi care dintre ele ar trebui să te îngrijoreze? Fiecare înțepătură are anumite semne distinctive care pot ajuta la identificarea vinovatului și la tratarea corectă a leziunii, potrivit Everyday Health.
Semnele pe care le lasă pe piele vin în toate formele, mărimile și gradele de severitate, de la umflături roșii care provoacă mâncărime, la erupții cu aspect de coșuri și chiar răni deschise mari.
Dacă reușești să recunoști o înțepătură după aspect și simptome, vei ști dacă o poți gestiona acasă sau dacă trebuie să mergi de urgență la medic.
Specii noi de insecte în România
Ca urmare a schimbărilor climatice și a intensificării circulației de călători și mărfuri, tot mai multe insecte de origine mediteraneană și tropicală s-au răspândit și în țara noastră în ultimele decenii. Cel mai cunoscut exemplu este țânțarul tigru asiatic (Aedes albopictus), originar din Asia de Sud‑Est, care a fost semnalat în București în din 2012 și s-a răspândit rapid în alte județe.
O altă specie exotică descoperită relativ recent la noi este țânțarul de tufiș asiatic. La fel ca țânțarul tigru, poate transmite mai multe virusuri și paraziți. De asemenea, în anul 2014 a fost semnalat în România gândacul „tigru de platan” originar din America de Nord, iar în 2023, cercetătorii români au descoperit în rezervația de la Agigea două specii de musculițe originare din Grecia, dintre care una ar putea transmite boli parazitare.
Iată care sunt semnele și simptomele unora dintre cele mai comune înțepături de insecte întâlnite în România, cât de grave pot fi și cum se tratează:
Înțepătura de țânțari
Înțepăturile insectelor care ne strică serile de vară apar ca o umflătură rotundă, roșie sau roz, care provoacă mâncărime. Aceste simptome sunt o reacție a organismului la proteinele din saliva țânțarului. Aplicarea de alcool medicinal pe înțepătură poate reduce senzația de mâncărime. Efecte similare au și cremele pe bază de hidrocortizon, precum și medicamentele antihistaminice.
De obicei, înțepăturile sunt inofensive, dar pot cauza reacții alergice la persoanele sensibile sau pot transmite boli grave uneori. În România, țânțarii pot transmite virusul West Nile și există condiții pentru o potențială transmitere a virusurilor Zika și Dengue, dar momentan nu au fost confirmate cazuri locale. Și malaria este o boală importată, fără transmitere locală prin țânțari.
Simptomele infecției cu virusul West Nile pot include:
- dureri de cap
- dureri musculare
- febră
- vărsături
- dureri articulare
- diaree
- erupții cutanate
Persoanele cu forme mai severe pot dezvolta meningită sau encefalită, care se manifestă prin febră mare, gât rigid, durere de cap intensă, dezorientare și convulsii. Complicațiile pot fi fatale. Dacă observi oricare dintre aceste simptome după o înțepătură de țânțar, este indicat să consulți un medic.
Înțepătura de căpușe
În multe cazuri, înțepăturile acestor insecte trec neobservate. De obicei, nu provoacă mâncărime sau durere, dar pot lăsa în urmă o umflătură roșie sau o leziune care produce mâncărime după ce a căzut de pe piele.
O modalitate de recunoaștere a mușcăturii de căpușă este punctul roșu de pe piele înconjurat de un inel roșu bine delimitat care apoi în câteva zile își modifică formă.
Cu toate că înțepătura de căpuşe nu este, în sine, periculoasă, există riscul ca acestea să transmită infecții în sânge atunci când se hrănesc şi să provoace boli grave, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
În Europa, bolile transmise de căpușe la oameni sunt:
Encefalita de căpuşe
Simptomele apar, de obicei, în 4 săptămâni de la momentul înțepăturii și includ febră, oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi greață. Faza avansată a bolii implică sistemul nervos, cu simptome similare celor de meningită şi necesită spitalizare. Decesele sunt rare, dar pot exista complicații neurologice de lungă durată. În prezent, nu există niciun tratament pentru encefalita de căpuşe.
Boala Lyme (borelioza)
De obicei, simptomele apar în 30 de zile de la înțepătură și includ o erupție cutanată roşiatică, de formă circulară, în jurul înțepăturii (apare în 7-10 zile), precum și simptome asemănătoare celor de gripă: febră, oboseală şi dureri de cap. Dacă o căpușă a fost atașată de piele mai puțin de 24 de ore, riscul de a dezvolta boala Lyme este considerat scăzut.
Dacă sunt descoperite la timp majoritatea cazurilor pot fi tratate cu antibiotice. Netratată, borelioza poate provoca complicații majore, infecții ale inimii, sistemului nervos și articulațiilor.
Febra recurentă
De regulă, simptomele apar în 3 săptămâni de la momentul înțepăturii și includ episoade repetate de febră, adesea însoțite greață, dureri de cap, dureri musculare şi de articulații. Frecvența episoadelor de febră este foarte variabilă, iar intervalul dintre ele este cuprins între 4 şi 14 zile. Tratamentul recomandat este tetraciclina sau doxiciclina. Decesele sunt foarte rare.
Febra hemoragică Crimeea-Congo
Simptomele inițiale apar în 30 de zile de la înțepătură și includ febră, dureri musculare, ameţeli, dureri abdominale, vărsături și sângerări. În prezent, nu există niciun tratament pentru această boală care poate fi fatală.
Citește și: Metode prin care putem ține căpușele departe. Cum ne protejăm de pericolul ascuns în iarbă
Înțepăturile de albine și viespi
În general, înțepăturile acestor două insecte au un aspect asemănător. Ele apar sub forma unei umflături inflamate, care provoacă durere și mâncărime. Deosebirea dintre ele este că albinele își lasă acul în piele și poate fi vizibil ca un punct mic negru sau închis la culoare.
Sacul atașat acului continuă să elibereze venin, motiv pentru care ar trebui îndepărtat cât mai rapid pentru a reduce reacțiile. Folosește unghia pentru a scoate acul, printr-o mișcare ca și cum ai răzui pielea. Poți folosi și o lamă de cuțit sau un card de plastic.
Înțepătura de albine și viespi provoacă o durere ascuțită. După ce ai îndepărtat acul (dacă este cazul), curăță zona cu apă și săpun și aplică gheață pentru a reduce inflamația. Loțiunile cu calamină și cremele cu anestezice locale, cu antihistaminice sau corticosteroizi calmează durerea și mâncărimea.
Mult temutele reacții alergice la înțepătura de albină și viespe apar la doar 1-3% din populație. Deși veninurile acestor insecte sunt diferite, simptomele persoanelor alergice sunt asemănătoare și includ:
- roșeață și umflătură mare în jurul înțepăturii
- mâncărime intensă
- urticarie (bubițe roșii pe o zonă mare a corpului)
- stare de slăbiciune
- tuse
- greață sau vărsături
- diaree
- amețeală
În formele severe, poate apărea șocul anafilactic, care duce la dificultăți de respirație și senzație de sufocare cauzate de umflarea limbii și a gâtului, puls slab și rapid, slăbiciune sau leșin, scăderea bruscă a tensiunii arteriale sau pierderea conștienței. Sună la 112 dacă ai oricare dintre aceste simptome.
Citește și: Ce sa faci dacă te-a înțepat o albină sau o viespe: măsuri de prim ajutor și tratament
Mușcătura de purici
Mușcăturile acestor insecte apar adesea în grupuri de trei sau patru, fie grupate, fie aliniate. Erupția este formată din mici puncte roșii, care pot sau nu să sângereze și care provoacă mâncărime. Uneori, în jurul mușcăturii se formează un inel de culoare diferită.
Mușcăturile de purici sunt cel mai des întâlnite pe glezne și picioare, dar pot apărea și mai sus, cum ar fi deasupra genunchilor. Unele persoane sunt alergice la ele, situație în care este posibil să apară vezicule (bășici).
Scărpinatul erupției poate duce la infecții ale pielii care necesită un tratament medical. Pentru a calma mâncărimea, poți folosi antihistaminice, hidrocortizon, aplicarea de gheață și remedii naturale precum aloe vera, ceaiul de mușețel, ovăzul și mierea, potrivit centrului medical Cleveland Clinic, din SUA.
Puricii pot fi vectori ai unor infecții bacteriene precum pesta bubonică sau tifosul, dar aceste boli sunt rare în țările dezvoltate.
Înțepătura de furnici
Unele specii de furnici, cum sunt furnicile roșii de foc, sunt veninoase și înțepăturile sau mușcăturile lor pot să provoace dureri severe și pustule sau bășici pline cu lichid alb, care persistă pe piele de la câteva zile și până la câteva săptămâni. Din fericire, furnicile roșii de foc nu au apărut deocamdată în România, dar specialiștii avertizează că s-ar putea răspândi în Europa din cauza încălzirii globale și a mobilității crescute a mărfurilor.
Cele mai comune furnici de la noi sunt furnicile negre de câmp, furnicile roșii de pădure și furnicile dulgher (de lemn). În general, înțepăturile sau mușcăturile lor nu sunt periculoase, ci doar neplăcute. Ele provoacă o umflătură roșie, uneori cu mâncărime sau usturime, dar rar reacții alergice severe. La persoanele sensibile, reacția poate fi mai puternică, cu umflături mai mari și/sau mâncărime intensă.
Dacă ai fost înțepat de furnici, curăță zona cu apă și săpun, aplică o compresă rece și folosește creme antihistaminice sau antiinflamatoare pentru a calma durerea și mâncărimea.
Mușcătura de ploșnițe
Este foarte posibil să nu simți durere atunci când te mușcă o ploșniță de pat, însă vei observa trei sau mai multe umflături roșii mici, care sunt grupate adesea în formă de linie. O substanță din saliva ploșnițelor care face ca mușcăturile să fie mai greu de detectat imediat. Acestea pot apărea într-un interval de până la 14 zile după contact.
Unele persoane pot dezvolta o reacție alergică a cărei intensitate variază de la ușoară la severă. Aceasta se manifestă prin umflături roșii pe piele, bășici sau urticarie care provoacă mâncărime intensă și poate dura câteva zile.
Deși sunt deranjante, ploșnițele nu transmit boli. Dacă ai o reacție alergică sau observi semne de infecție, este recomandat să consulți un dermatolog.
Mușcătura de păianjen
Deși păianjenii nu sunt insecte, ci arahnide, este important să îi menționăm, pentru că și ei provoacă frecvent mușcături. Semnele lăsate pe piele variază în funcție de tipul de păianjen. Cei comuni și inofensivi lasă în urmă o umflătură mică, rotundă și roșie are provoacă mâncărime sau senzație de arsură.
În România, există o mare varietate de păianjeni, dar niciunul nu este letal pentru oameni. Doar în cazuri rare poate apărea o reacție alergică. De asemenea, păianjenii nu transmit boli, așa cum o fac căpușele sau țânțarii.
Reacții mai serioase provoacă trei specii de păianjeni:
- văduva neagră mediteraneană (sau europeană), care este o specie înrudită cu binecunoscuta văduvă neagră, dar cu deosebirea că are un venin mult mai slab. Poate fi întâlnită doar în Dobrogea și Bărăgan. Mușcătura ei este dureroasă, iar veninul poate provoca simptome neplăcute precum: dureri abdominale, spasme musculare, greață și transpirație abundentă. Ea pune rar viața în pericol;
- tarantula românească, cea mai mare specie de păianjen de la noi. Este răspândită în Dobrogea și în sudul României, iar mușcătura ei poate provoca durere locală ca o înțepătură de albină, dar nu produce reacții sistemice;
- păianjenul cu sac galben, care se găsește mai ales în sudul și estul României. Mușcătura poate provoca durere intensă, roșeață, inflamație, iar uneori febră sau greață. Simptomele durează una-trei zile. Pentru copii, vârstnici și persoanele sensibile, riscurile pot fi mai mari.
Majoritatea mușcăturilor de păianjeni trec de la sine sau cu tratament simptomatic: loțiune calmantă cu calamină, creme cu corticosteroizi și medicamentele antihistaminice. Zona se dezinfectează înainte de aplicare.
Mergi la medic dacă mușcătura se înroșește excesiv, devine foarte dureroasă sau apar simptome generale: febră, greață sau spasme musculare. Apelează serviciul de urgență dacă ai simptome de reacție alergică. Acestea includ: dificultăți de respirație, umflarea feței, probleme la înghițire și senzație de strângere în piept.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
