Pentru a realiza o transfuzie sangvină, sângele pacienților trebuie să fie compatibil conform schemei transfuziei sangvine și a indicatorului Rh. O descoperire uriasă efectuată în Canada ar putea revoluționa donarea și transfuziile.
O echipă de biochimişti de la University of British Columbia (UBC) din Vancouver (Canada), care au analizat bacteriile din intestinul uman, au descoperit că microbii din ele produc două enzime care pot transforma tipul de sânge A într-un tip de sânge universal acceptat.
„Este pentru prima dată (când s-a reuşit acest lucru n.r.), iar dacă aceste date pot fi reproduse, este cu siguranţă un progres major”, a declarat Harvey Klein, expert în transfuziile de sânge de la National Institutes of Health’s Clinical Center din Bethesda (Maryland, SUA), care nu a fost implicat în studiu.
În mod normal, oamenii au unul dintre cele patru tipuri de sânge: A, B, AB sau 0, definite prin posibilitatea existenţei unor molecule de zahăr pe suprafaţa celulelor roşii din sânge. Dacă o persoană care are sânge de tip A primeşte, prin transfuzie, sânge de tip B, sau invers, aceste molecule, denumite antigeni, determină sistemul imunitar să lanseze un atac mortal asupra celulelor roşii. În lipsa acestor antigeni, sângele de tipul 0 poate fi transfuzat către oricine. Astfel, acest tip de sânge „universal” este extrem de important în camerele de urgenţă unde asistentele şi doctorii nu au, de cele mai multe ori, timp să determine tipul de sânge al victimei unui accident.
„În Statele Unite şi în restul lumii există o lipsă constantă (de sânge universal n.r.)”, afirmă Mohandas Narla, fiziolog din cadrul New York Blood Center, citat de Science.
Pentru a furniza mai mult sânge universal, oamenii de ştiinţă au încercat să transforme cel de-al doilea cel mai comun tip de sânge, tipul A, prin eliminarea antigenilor specifici. Însă s-au lovit de limitări deoarece enzimele care pot desprinde celulele roşii de moleculele de zahăr dăunătoare nu erau atât de eficiente să facă acest lucru în mod economic.
După patru ani de încercări de a îmbunătăţi aceste enzime, o echipă de cercetători condusă de Stephen Withers, biochimist la University of British Columbia, a decis să analizeze mai mult bacteriile din intestinul uman. O parte dintre aceşti microbi se blochează pe peretele intestinal, unde „mănâncă” combinaţia de zahăr-proteine, numită mucină. Zaharurile mucinelor sunt similare cu cele din celulele roşii din sânge.
Astfel, postoctorandul Peter Rahfeld de la UBC a colectat a mostră de scaun uman şi i-a izolat ADN-ul, care ar include, în teorie, genele care codifică enzimele bacteriene care digeră mucinele. După secţionarea acestui ADN şi încărcarea diferitelor părţi în copii ale bacteriei Escherichia coli, frecvent folosită în laborator, cercetătorii au monitorizat dacă oricare dintre microbi a produs ulterior proteine capabile să elimine zaharurile definitorii pentru tipul de sânge A.
Iniţial nu au înregistrat rezultate promiţătoare, însă după ce au testat două dintre enzimele rezultate, adăugându-le subsanţe care străluceau dacă zahărul era elimnat, au constatat că zaharurile s-au îndepărtat. Aceste enzime acţionează în acest fel şi în sângele uman. Acestea provin dintr-o bacterie intestinală numită Flavonifractor plautii, afirmă cercetătorii în studiul lor publicat luni în jurnalul Nature Microbiology. Cantităţi mici din aceste enzime, adăugate în sângele de tipul A, pot elimina zaharurile dăunătoare.
