Expeditie pe Coasta Dalmatiei - partea a II-a

Jurnalul National prezinta cea de-a doua parte a expeditiei care a avut loc in urma cu mai bine de 80 de ani de-a lungul coastei Dalmatiei:

Urmărește A1 pe Discover

Excursia a fost organizata de membrii Societatii Academice de Turism "Romania", in perioada 24 marie-11 aprilie 1929. Gandita si manageriata de doi ilustri membri ai clubului, avocatii Theodor Vladescu si Nicolae Trestianu, excursia a beneficiat de o ampla prezentare in editia din martie 1929 a Buletinului SAT «Romania», anul III, nr. 3.

Societatea Academica de Turism "Romania", care il avea ca presedinte pe Alteta Sa Regala Principele Regent Nicolae, a reprezentat una dintre primele forme de asociere in vederea dezvoltarii turismului in Romania.

Remarcam in aceste prezentari ale itinerariilor excursiilor la care urmau sa se inscrie membrii clubului atentia pentru detaliul cultural al locurilor din parcurs, ca parte a unui demers de educare a publicului atat pentru turism, in sine, cat sipentru deschiderea de noi orizonturi. Astazi, aflam lucruri noi despre Triest, Pola, Zara, Spalato si Raguza.

TRIEST

Articolul continuă după reclamă

Cu o populatie de 300.000 de locuitori - din care trei sferturi italieni - Triestul este cel mai mare port al Mari Adriatice. Orasul e impartit in doua: partea veche cu case mici si joase, strazi stramte si ridicate pe dealuri; cea moderna, cu strazi largi pavate cu lespezi mari de piatra.

Strada principala a Triestului este Via del Corso, care da in Piazza carlo Goldoni, de unde prin Galleria di Montuza (tunel de 347 metri) se trece in cartierul de sud. In Piazza Grande Municipio, Fantana Mariei Tereza, ornata cu sculpturi si o statuie a Imparatului Carol VI. O plimbare plina de farmec este insa spre Miramar, castel construit in 1856 din ordinul Arhiducelui Ferdinand Maximilian, de catre arhitectul Karl Juncker, in stil roman.

POLA

Fostul port militar al Austro-Ungariei este icoana stralucita a civilizatiei romane.

Panorama orasului e intr-adevar unica: fortificatiile impunatoare in verdele colinelor dimprejur, grupul de insule intarite din mijlocul bazinului, vestitul amfiteatru roman construit in onoarea lui Septimius Severus si Caracalla - arena cea mai bine conservata -, templul lui Augustus din secolul I pastrandu-si dimensiunile elegante si sobre, transformat azi intr-un mic muzeu -, toate dau oarsului farmecul vremurilor trecute.

In for, Via Sergia cu arcul de triumf al lui Sergius - construit in timpul domniei lui Augustus dupa batalia de la Actium (31 a.Hr.), in cinstea celor trei membri din familia Sergiilor, originara din Pola.

De la Pola, de-a lungul coastei dalmate, nenumarate fiorduri mici, insule, insulite, o adevarata coasta norvegiana cu toata bogatia de creneluri si stanci, formeaza morbita Marii Adriatice. Apoi, prin fata insulelor Unie, Canidole si Sanzego se ajunge la Lussinpicolo, orasel cunoscut inca din vechime ca statiune de iarna, cu clima exceptional de dulce.

ZARA

Situata pe o peninsula, Zara, capitala Dalmatiei, numara vreo 50.000 de locuitori. De-a lungul canalului, care scalda Riva Francesco Giuseppe - formeaza o promenada minunata, pentru serile frumoase.

Palatul Arhiepiscopal, Catedrala, o bazilica romana, unul dintre cele mai de seama monumente de arhitectura ecleziastica al Dalmatiei, cu o fatada deosebit de frumoasa ornata cu coloane si ferestre in forma gotica si romana, merita sa fie vizitata ca si biserica Franciscanilor cu panze de Bellini si Carpaccio.

SPALATO

Dupa o plutire de cateva ore printre nenumaratele insule ale coastei intortocheate, vaporul ajunge la Spalato. Vechiul oras e asezat in patratul format de zidurile palatului lui Diocletian, cel mai vechi edificiu de aici, din timpul romanilor, avand o suprafata de 30.000 m patrati.

Palatul a fost terminat in anul 305, cu un portic ornat de 52 de coloane dorice - spre sud, la fatada principala - si 12 coloane corintice spre vest. Adevarata bogatie de inscriptii, de statui, obiecte de aur, bronz, sticla, teracota, resturi preistorice contine Muzeul arheologic, unul din locurile pretioase ale orasului.

Prin Porte di Spalato vaporul ajunge, trecand printre nenumarate insule, la Gravosa, principalul port al Raguzei.

RAGUZA

Asezata la poalele inaltimilor stancoase, acoperite cu o vegetatie roscata in nenumarate nuante, pe malul stancos al Marii Albastre, scaldata in raze de lumina, Raguza are nu numai farmecul pitorescului colorat, dar si pe acela al trecutului, rasarit la umbra zidurilor puternice, taiate in stanca de pe mal si a turnurilor inalte care domina intariturile vechii cetati medievale. Puternica republica de odinioara impunea insasi Venetiei, stapana Adriaticei.

Istoricul. - Catre anul 590 i. Hr., colonistii greci au intemeiat vechea colonie Epidaur, la sud-estul Raguzei de azi - astazi, Raguza veche.

In epoca romana colonia devine capitala Illyriei de Jos. In 395 facea parte din Imperiul Bizantin, iar in 656 e distrisa de avari. Locuitorii ei ridica un nou oras pe o insula stancoasa.

In 663 se intemeiaza Republica Raguzei, care dureaza pana in 1204, sub protectia puterii bizantine, cand trece apoi in puterea Republicii Venetiene.

Timpul cel mai stralucit al republicii este prima jumatate a secolului al XV-lea, cand recunoscand pericolul mereu crescand al puterii venetiene, cauta prietenia Turciei, careia ii plateste un bir de 1200 - mai apoi 12.000 - de ducati.

In secolul al XVII-lea ea recunoaste autoritatea Casei de Habsburg, pana in 1806, cand intra in stapanirea Frantei, care - prin decretul dat de Napoleon in 1808 - ii nimiceste definitiv independenta, incorporand-o la regatul illyric. De la 1814 la 1914 apartine Austriei care o pierde in razboiul cel mare, ramanand Iugoslaviei.

Dinspre Gravosa se intra in oras prin Porte Pile, cu statuia St. Biagio, patronul cetatii. O strada in serpentina duce la Stradone, principala artera a Raguzei, la dreapta careia sta Biserica Franciscanilor, cu un portal gotic interesant, un put vechi, o fantana in mijlocul gradinii si o mare biblioteca.

La extremitatea Stradonei e Palatul Rectorului, ridicat in 1388-1424, in stilul Renasterii italiene, de arhitectul florentin Michelozzo Michelozzi, cu un frumos vestibul in arcade la fatada principala. Portalul gotic cu bogate ornamente in arama sustine si statuia St. Blaise. Palatul adaposteste arhiva orasului, una din cele mai bogate.

Aproape e Muzeul local, avand colectii de obiecte antice, stampile din timpul republicii etc. si Catedrala St. Maria Maggiore, cu o fatada frumoasa: mai departe, Manastirea Dominicanilor, constructie cu forme gotice, romane si ale Renasterii.

Campanilul in stil gotic italian e opera lui Fra Stefano. Biserica are tablouri minunate, de ex. Un triptic de Nicolo Raguzano. Curtea e o gradina parfimata cu plante exotice, marginita de o galerie de coloane in arcade, de o eleganta si o sobrietate rara.

Admirabila vedere ofera o plimbare pe zidurile medievale ale orasulu, ca si in Parcul Gradac, cu o bogata flora exotica, cu alei serpuite, colturi minunate mai ales in lumina rosiatica a apusului de soare.

De la Gravosa cu tramvaiul, intr-un sfert de ora, se ajunge in larga vale a Omblei (140 m), una din cele mai romantice si mai incantatoare. Raul cu apa iute, plina de spuma, iese zgomots din stanca rostogolindu-se cu furie in vale, intr-o cascada ce se vede de la distanta pe drumul alb serpuitor de langa malul care in tot lungul lui este presarat cu maslini, portocali si chiparosi - distanta de 11 km de Raguza - unde vom intalni exemplare superbe de platani.

O plimbare in Ragusavechia - distanta de o ora - nu trebuie scapata, fiind de un pitoresc magnific, iar grota lui Esculap prezinta chiar foarte mare interes. Aici se fabrica minunatele dantele dalmatiene.

Lacroma, aceasta insula minunata, la o mica distanta in fata Raguzei, este renumita din cauza vegetatiei sale luxuriante. Castelul ei a fost pe vremuri o manastire a Benedictinilor.

Traditia ne spune ca aici vaporul lui Richard Inima de Leu, regele Angliei, a fost prins de o groaznica frutuna, de care a scapat ca prin minune, hotarand sa cladeasca o biserica in locul in care a debarcat. Cetatenii Raguzei l-au rugat sa le puna la dispozitie mijloacelel necesare construirii unei biserici in Raguza, dorinta care le-a fost indeplinita. Monumentala biserica a fost insa daramata de cutremurul din 1667, iar pe locul ei s-a construit actuala catedrala.

Mai tarziu, arhiducele Ferdinand Maximilian, devenind rege al Mexicului, a cumparat insula si castelul, dar a locuit-o foarte putin. Insula e un imens parc din care unele parti sunt divine.

Nu stim daca in timpul sederii noastre la Raguza se va gasi ocazia ca cel putin unii dintre amatori sa poata vizita celebrul fiord al Adriaticei, Bocche di Cattaro, 94 km, numai pana la Castelnuovo, plimbare extrem de interesanta, dar costisitoare.

Raguza fiind punctul final al excursiei noastre, in ziua de 8 aprilie, pe un drum minunat presarat de munti, vai adanci cum numai in Elvetia se mai pot vedea, ce la fiecare cotitura ne deschid perspective divine - ne indreptam spre patrie.

O halta mai lunga vom avea la Sarajevo, orasul de trista memorie, intre ale carui ziduri s-au petrecut in 1914 evenimentele ce au aprins scanteia marelui razboi. Oraselul cu vreo 60.000 de locuitori este astazi linistit si cele cateva monumente nu prezinta mare interes.

citeste Jurnalul National