O nouă variantă COVID-19 atrage atenția specialiștilor! Simptomul care poate apărea la începutul infecției. Mulți îl ignoră

Urmărește A1 pe Discover

Specialiștii recomandă atenție la manifestările timpurii, în timp ce noile variante continuă să fie monitorizate la nivel internațional.

Ce se știe despre noile variante COVID-19

Virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19, continuă să circule și să sufere modificări genetice. Una dintre variantele care au atras atenția cercetătorilor în 2026 este BA.3.2, supranumită „Cicada”.

Potrivit informațiilor publicate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), această linie virală prezintă numeroase modificări genetice față de alte variante recente. Unele dintre aceste modificări ar putea favoriza evitarea parțială a răspunsului imun dobândit prin infecții anterioare sau vaccinare.

Totuși, existența acestor modificări nu înseamnă automat că varianta provoacă o boală mai gravă. Datele analizate de autoritățile sanitare europene și internaționale nu au indicat, până la perioadele acoperite de evaluările publicate, un risc suplimentar clar de sănătate publică pentru variantele aflate sub monitorizare.

Citește și: Cutremur de 4,9 grade în România, în urmă cu câteva minute. Unde s-a produs seismul și în ce zone a fost resimțit

Care este simptomul care poate apărea la începutul infecției?

Durerea în gât se numără printre manifestările care pot apărea devreme în COVID-19 și care pot fi ușor confundate cu o răceală obișnuită, o iritație locală sau o alergie.

Senzația de uscăciune, usturimea sau durerea la înghițire pot fi însoțite ulterior de nas înfundat, secreții nazale, strănut, tuse, oboseală ori dureri de cap.

Este important de subliniat că durerea în gât nu este un simptom specific variantei BA.3.2 și nici nu apare la toate persoanele infectate. Manifestările pot varia considerabil de la un pacient la altul, inclusiv în funcție de imunitatea dobândită anterior și de alte probleme de sănătate.

Conform CDC, printre simptomele posibile ale COVID-19 se numără febra, frisoanele, tusea, durerile musculare, oboseala, cefaleea, congestia nazală, durerea în gât și tulburările digestive.

De ce pot fi ignorate primele manifestări?

În primele ore sau zile, infecția poate provoca simptome ușoare, care nu afectează semnificativ activitățile cotidiene. Tocmai de aceea, unele persoane pot considera că este vorba despre o răceală trecătoare și pot continua să meargă la serviciu, la școală sau în locuri aglomerate.

O altă dificultate este asemănarea simptomelor COVID-19 cu cele ale gripei și ale altor infecții respiratorii. Manifestările clinice, luate separat, nu permit stabilirea sigură a diagnosticului.

În plus, o persoană infectată poate transmite virusul înainte de apariția simptomelor. Din acest motiv, recunoașterea timpurie a unei posibile infecții și testarea atunci când există simptome sau o expunere relevantă pot contribui la limitarea răspândirii virusului.

Lista simptomelor la care trebuie să fim atenți

Pe lângă durerea în gât, COVID-19 se poate manifesta prin:

Febră sau frisoane.

Tuse persistentă ori iritativă.

Nas înfundat sau secreții nazale.

Strănut și dureri de cap.

Oboseală neobișnuită și lipsă de energie.

Dureri musculare sau articulare.

Pierderea ori modificarea mirosului și gustului.

Greață, vărsături sau diaree.

Nu toate persoanele prezintă aceleași simptome, iar absența febrei sau a pierderii mirosului nu exclude infecția.

Când este recomandată testarea?

Dacă apar simptome respiratorii noi, mai ales după contactul cu o persoană infectată, este utilă efectuarea unui test pentru SARS-CoV-2.

Testele antigenice rapide pot oferi un rezultat într-un interval scurt, în timp ce testele moleculare, precum PCR, pot detecta materialul genetic al virusului. Un rezultat antigenic negativ nu exclude întotdeauna infecția, mai ales în fazele timpurii. În asemenea situații, repetarea testului conform instrucțiunilor producătorului sau recomandărilor medicale poate fi indicată.

Persoanele cu risc crescut de complicații — în special vârstnicii, persoanele imunodeprimate și cele cu anumite afecțiuni cronice — ar trebui să contacteze prompt un medic dacă prezintă simptome sugestive. Unele tratamente antivirale trebuie începute devreme pentru a avea eficiența așteptată.

Semnele de alarmă care impun asistență medicală urgentă

Deși multe infecții au o evoluție ușoară, anumite simptome necesită evaluare medicală imediată:

Dificultăți de respirație.

Durere sau presiune persistentă în piept.

Confuzie apărută recent.

Imposibilitatea de a rămâne treaz sau dificultatea de a trezi persoana.

Colorație albăstruie, cenușie sau neobișnuit de palidă a buzelor ori pielii.

În cazul acestor manifestări, solicitați ajutor medical de urgență; în România, apelați 112.

Cum ne putem proteja?

Măsurile de prevenție rămân importante chiar și atunci când activitatea virală este redusă. Vaccinarea actualizată conform recomandărilor medicale și campaniilor disponibile, aerisirea spațiilor închise, igiena mâinilor și evitarea contactului apropiat cu alte persoane atunci când suntem bolnavi pot contribui la reducerea riscului de transmitere.

Persoanele care au simptome respiratorii ar trebui să limiteze contactul cu persoanele vulnerabile și să respecte recomandările medicale privind testarea și revenirea la activitățile obișnuite.

Nicio măsură nu elimină complet riscul de infectare, însă prevenția poate reduce probabilitatea transmiterii și, în cazul vaccinării, riscul unor forme severe de boală.

Ce spun datele oficiale despre riscul noilor variante?

Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor monitorizează evoluția variantelor SARS-CoV-2, inclusiv modificările genetice, răspândirea geografică și eventualele efecte asupra imunității.

În evaluarea unei variante noi, cercetătorii analizează mai multe aspecte: cât de repede se răspândește, dacă poate evita parțial imunitatea existentă, dacă determină modificări ale tabloului clinic și dacă este asociată cu un risc mai mare de spitalizare sau deces.

O variantă cu numeroase mutații nu este automat mai periculoasă. Sunt necesare date epidemiologice și clinice pentru a stabili dacă schimbările genetice se traduc printr-un impact semnificativ asupra sănătății publice.