Urmărește A1 pe DiscoverZi de doliu în lumea fotbalului din România. Ion Voinescu, considerat cel mai bun portar din istoria României, s-a stins astăzi, la vârsta de 88 de ani. Clubul Steaua București și Federația Română de Fotbal deplâng dispariția legendei Ion ”Țop” Voinescu, un portar cum fotbalul autohton nu a mai avut niciodată.
Cel mai bun portar din istoria României, Ion Voinescu a apărat timp de 13 ani poarta Stelei, echipă cu care a câştigat şase titluri naţionale şi cinci Cupe ale României. A cucerit titlul cu Steaua în anii 1951, 1952, 1953, 1956, 1960 şi 1961, precum şi Cupa României, în 1950, 1951, 1955 şi 1962.
Începuturile lui Ion Voinescu în fotbal
Născut la 18 aprilie 1929, Ion Voinescu a apărat în 20 de meciuri poarta echipei naţionale a României. La nivel de club, a debutat la Olimpia Bucureşti în 1939, cu puțin timp înainte de al doilea război mondial. Până să ajungă la Steaua, a jucat la mai multe echipe între care RATA Târgu-Mureş şi Metalul Bucureşti. În 1950 este transferat la Steaua Bucureşti, unde joacă până se retrage din activitatea competițională.
Alintat și ”Omul-Steaua”, Ion Voinescu a început să joace fotbal la 8 ani ca şi mijlocaş, iar la roş-albaștri a ajuns obligat: ”Am fost obligat pentru că trebuia să-mi fac stagiul militar şi îmi convenea pentru că aveam avantajul de a juca în primul rând la o echipă care s-a dovedit a fi o echipă cu rezultate excepţionale. În al doilea rând făceam armată.”
De unde îi vine porecla de ”Țop” Voinescu
Porecla de ”Țop” i s-a potrivit de minune luiVoinescu, date fiind plonjoanele pe care le făcea în carieră. Voinescu era strigat aşa încă din copilărie. Nu avea stare nici măcar în poartă, ţopăia dintr-o parte în alta, era ca şi arginutul viu.
Ion Voinescu a fost desemnat de UEFA cel mai reprezentativ jucător al României pe acest post. Pentru meritele sale sportive deosebite, i-au fost decernate Ordinul Muncii clasa a II-a şi Steaua Republicii.
În 1952 a participat la Olimpiada de la Helsinki, prestație în urma căreia presa finlandeză l-a considerat "cel mai bun portar al lumii"!
Ion Voinescu a fost dorit de Arsenal Londra, însă a refuzat oferta din motive ce nu au ţinut de el. Ţop povesteşte că nici bine nu s-a uitat pe hârtii, că s-a trezit cu securitatea la uşă.
”În 1956, Arsenal Londra mi-a trimis o ofertă. Nici nu am avut timp să mă uit peste ea, că m-am trezit cu Securitatea la uşă. Am fost băgat într-o dubă, legat la ochi şi dus într-o cămară. Au început să mă interogheze, să mă întrebe de relaţiile pe care le am eu peste hotare. Degeaba încercam să le explic că sunt fotbalist, e normal să primesc şi oferte din alte ţări decât România. Se enervau şi mai tare, îmi băgau lumini în ochi şi ţipau. Nu m-au lovit, dar m-au torturat psihic. Am avut norocul să fiu un om tare. Spre dimineaţă mi-au dat drumul, m-au băgat iar în dubă şi m-au adus acasă. Am aruncat la gunoi oferta, oricum nu puteam să o onorez din cauza politicii din acea perioadă. Aveam să rămân în ţară pentru toată viaţa” povestește Voinescu
A obținut titlul de maestru emerit al sportului și calificarea de antrenor categoria I. Ca antrenor, a lucrat la clubul Steaua, cu echipele de copii, juniori și seniori.
A format și antrenat portari precum: Helmuth Duckadam (de la prima apariție a acestuia la Steaua, până după meciul de la Sevilla), Vasile Iordache, Dumitru Stângaciu, Daniel Gherasim, Constantin Eftimescu, Dumitru Moraru.
În 1977, echipa de juniori a Stelei, antrenată de Voinescu, a câștigat pentru prima dată campionatul (realizându-se performanța că, în același an, toate cele trei echipe ale Stelei – juniori, tineret și seniori – să câștige campionatul).
S-a retras complet din fotbal spre sfârșitul anilor ’80.
surse: csasteaua.ro, evz.ro, eualegromania.ro
