BERD: Efectele programului anticriza, "mai mult imaginare, decat reale"

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Efectul programului in ceea ce priveste cresterea economiei nationale a fost aproape insesizabil, scrie Sanfey intr-un document de lucru. Numeroase guverne au anuntat numeroase probleme fiscale menite sa sprijine aceasta majorare economica, dar efectele reale au fost de neluat in seama, spune economistul BERD.
"Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fsot neglijabil", se arata intr-un raport al BERD.

Alte tari, precum Serbia, Macedonia sau Bosnia-Hertegovina, au incercat sa scuteasca de taxe agentii economici si sa incurajeze astfel un climat prielnic dezvoltarii businessurilor.

Imprumut de 20 miliarde de euro, investitii zero
Romania a imprumutat, in luna mai, 20 miliarde euro pentru a reusi sa treaca fara probleme de criza. 12,95 de miliarde au venit de la FMI, iar suma a intrat in rezervele Bancii Nationale. Acesti bani urmau sa ajute bancile aflate in dificultate, dandu-le posibilitatea de a reduce dobanzile si de a-si recastiga clientii.

Partea romana a convenit cu reprezentantii FMI in privinta unui acord stand-by cu fondul de 12,95 miliarde euro, restul de aproximativ 8 miliarde fiind acoperit cu imprumuturi de la Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD. in schimbul banilor, FMI a fixat criterii de performanta trimestriale pentru deficitul bugetar si a stabilit o tinta pentru rata inflatiei de 4,5% pentru 2009 si de 2,5% pentru 2010.

Ultimele transe de la FMI, 2,3 miliarde de euro, au intrat in conturile romanesti la sfarsitul lunii februarie. Jumatate din aceasta suma, adica 1,15 miliarde de euro, au ajuns l bugetul de stat, pentru echilibrarea deficitului bugetar. Cealalta jumatate a intrat in contul BNR si a fost utilizata pentru consolidarea rezervei valutare. Transa a treia, in valoare de 1,5 miliarde de euro, ar fi trebuit livrata inca din decembrie anul trecut, dar a fost amanata din cauza crizei politice generata de alegerile prezidentiale.

In ianuarie, expertii FMI au venit in Romania pentru evaluari. Ei au anuntat la acea data ca urmatoarea transa din imprumutul contractat de Romania de la FMI si Comisia Europeana va ajunge in tara noastra in luna martie. Delegatia Comisiei Europene a considerat ca doua si a treia evaluare a acordului cu Romania sunt pozitive, iar urmatoarea transa, de un miliard de euro, va fi eliberata in luna martie, a spus atunci reprezentantul CE, Fabienne Ilzkovitz.

De asemenea si Fondul Monetar International (FMI) a precizat in ianuarie ca va recomanda board-ului de la Washington sa elibereze, la mijlocul lunii februarie, urmatoarele doua transe pentru Romania, potrivit seful misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks.