- MAREA PREMIERĂ Chefi la cuțite! Show-ul se vede luni, marți și miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
- Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
Romania se plaseaza pe locul doi in topul celor mai riscante economii din UE, dupa Grecia. Astfel, prima de risc pentru datoriile Romaniei a ajuns pana la 4,13% in a doua parte a saptamanii trecute, situandu-se peste nivelurile din Bulgaria (3,85%), Letonia (3,81%) sau Ungaria (3,46%) si fiind semnificativ superioara bonusurilor din Polonia (1,73%), Cehia (1,17%) ori Slovacia (1,04%).
Prima de risc (credit default swap - CDS) masoara costul prin ca¬re bancile se asigura fata de incapacitatea de plata a statului si reflecta totodata randamentul pentru achizitia de titluri suverane. Dar mai mult decat atat, SFin apreciaza ca, incepand cu februarie 2009, banca centrala si-a facut din CDS-uri reper de dobanda reala, care, adaugata la rata anuala a inflatiei, ii permite autoritatii monetare sa decida nivelul de dobanda de politica monetara. Pentru a exemplifica, la inceputul lunii mai CDS-urile se situau la 2%, inflatia la 4,2%, iar Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a decis sa micsoreze dobanda-cheie de la 6,5 la 6,25%. Acum insa, cand prima de risc se situeaza in jurul pragului de 4%, iar inflatia la 4,4%, CA al BNR ar trebui sa hotarasca, pe 30 iunie, sa majoreze sensibil dobanda de politica monetara. Probabil ca nu e posibil ca „board"-ul bancii centrale sa creasca dobanda dintr-o singura intrunire la 8,5%, dar e limpede care ar trebui sa fie directia.
Ca dovada ca primele de risc (dobanzile) actuale sunt neadecvate este ca Trezoreria Statului nu mai reuseste sa se imprumute la 1-3 ani.
Datorie mica, risc politic mare
Unii analisti sustin ca, odata ce va fi aprobat programul de austeritate al Guvernului, si „ancorat" deficitul bugetar, va reveni si increderea. Insa problema este ca, in circumstantele in care consumul va rama¬ne redus, acest fapt actioneaza in sens invers. Este adevarat ca inflatia se va duce in jos, dar in situatia in care CDS-urile avanseaza, acest fapt determina o crestere a dobanzilor.
Si la acest punct apar doua ches-tiuni. Prima: SFin a avertizat banca centrala sa manevreze cu prudenta dobanzile, pentru ca daca acestea vor reveni pe trend ascendent va fi afectata si credibilitatea „girantilor" Executivului care n-a intreprins nimic, respectiv BNR si FMI. A doua: daca Ministerul Finantelor ar fi mers, la fel ca in celelalte tari, pe reducerea, in principal, a cheltuielilor materiale si doar in secundar pe inghetarea salariilor, atunci premisele economice n-ar fi facut ca o datorie publica relativ redusa sa faca din Romania una dintre cele mai vulnerabile tari din UE.
Dar daca totusi s-a luat decizia sa se reduca primordial veniturile bugetarilor si pensionarilor si sa nu se umble la cheltuielile cu care se alimenteaza clientela politica, atunci singura solutie pentru un asemenea risc este cresterea dobanzilor. E drept ca o decizie similara ar trebui sa ia si Banca Centrala Europeana, intr-un interval de 3-6 luni, pentru a sustine moneda unica europeana, fiindca volatilitatea care se vede in prezent la nivelul cursului euro-dolar este data tocmai de diferentialul redus de dobanda.
Citeste articolul integral pe sfin.ro
Efectele crizei si ale devalorizarii leului: salariul mediu net a scazut cu 6 euro... Euro si dolarul au castigat teren in fata monedei nationale...
