Bonusuri de 1,9 mil. € la companiile de stat

Urmărește A1 pe Discover

Contractele de mandat ale directorilor companiilor de stat ar putea reveni la nivelul celor din 2009 pentru ca Executivul nu a mai prelungit pentru 2011 hotararea luata in urma cu doi ani de plafonare a veniturilor sefilor la 4.800 de lei, atat cat e leafa unui secretar de stat.

Astfel, doar 50 de persoane pot incasa in acest an nu mai putin de 1,9 milioane de euro, reprezentand bonusuri pentru performanta. Cele mai grase con­tracte sunt la Romgaz, unde Marcel Piteiu ar putea primi 561.000 de lei pe an, si la Hidro­electrica, unde noul director, Constantin Trihenea, s-ar putea alege cu 406.000 de lei pe an.

In topul bonusurilor se vor situa Florin Cosma, directorul de doar cateva luni de la Transgaz, cu 397.000 de lei, Ioan Folescu si alti opt directori de la Electrica, cu un total de 1,8 milioane de lei, Dorin Tudora, seful de la Conpet Ploiesti, cu 298.000 lei, Constantin Silviu Dinischiotu, director general la Romaero, cu 259.000 de lei. Sume serioase pot ajunge si la sefi de companii putin performante, in prag de faliment sau cu cativa angajati.

Constantin Jujan, directorul celui mai mare datornic la bugetul de stat, CNH, poate incasa 80.000 de lei, Daniel Burlan de la SNLO, companie aflata mereu pe pierderi, cu aceeasi suma, Constantin Ioanitescu, director peste o societate in prag de inchidere, Termo­electrica, cu 81.000 de lei, iar Nicu Popa de la C.N. a Uraniului, firma care mai opereaza doar cu o mina si care primeste subventii de la stat, poate incasa 179.000 de lei.

Un caz interesant se petrece la Santierul naval „2 Mai", acolo unde Ioan Griguta are in subordine doar sapte angajati, din care cinci sunt administratori, si pe care il asteapta bonusuri de 120 de milioane de lei. Totodata, Iacob Chisarau, directorul muribundei Moldomin Moldova Noua, se poate imbogati cu 80.000 de lei. Majoritatea numelor invocate sunt membri ai PDL, unii chiar cu functii politice de consilieri.

Performanta dictata de sus

In contractele de mandat sunt prevazute criterii de performanta si obiective cuan-tificate privind reducerea creantelor, a platilor restante etc., iar documentele res­pective se incheie intre manager si Consiliul de Administratie numit de Ministerul Economiei.

Insa multe dintre deciziile care se iau nu vin de la manageri, ci de la puterea politica. Asa se intampla in energie, acolo unde exista impamantenita practica van­zarii energiei ieftine de la Hidroelectrica, cel mai mare producator de curent, catre baietii destepti din energie, si a sustinerii cen­tralelor electrice nemo­der­nizate prin tarife mari la energia consumata de popu­latie sau de firmele mai putin norocoase.

Tot articolul, in Financiarul