"A fost o suita de intamplari. Duminica, in 31 iulie, in America, republicanii din Congres si Casa Alba au ajuns la un compromis in legatura cu cresterea plafonului datoriei publice. Luni, Camera Reprezentantilor a votat legea, marti si Senatul, iar pana seara presedintele s-a grabit sa promulge legea. A fost un usor moment de extaz care s-a resimtit miercuri pe toate pietele financiare, in toata lumea. Piata americana a crescut! Nu au fost putini analistii care s-au grabit sa spuna ca criza se sfarseste si ca intram intr-o noua era.
Joi, cerul senin s-a umplut de nori. Bursa americana s-a cutremurat si dupa ea toate bursele lumii. Chiar si bursa de la Bucuresti a suferit o scadere dramatica, in jur de 5 procente. Si vocile s-au intors, nu mai vorbesc despre sfarsitul crizei, ci despre un nou val de criza.
Multi au inceput sa puna acest nou val de criza pe seama cifrelor de pe piata muncii, care aveau sa fie publicate vineri. Dar a doua zi cifrele americane nu au venit cu noi ingrijorari. Dimpotriva, am vazut o foarte usoara reducere a somajului, dar o reducere de la 9,2% la 9,1% si o crestere putin asteptata a numarului de locuri de munca infiintate in iulie.
Cu toate astea, bursele de vineri s-au contractat, iar cifrele au fost in continuare negative. Si atunci, daca cauza nu a fost sperietura din piata muncii, care a fost ea?
Istoria economica ne arata cu limpezime ca nici o criza nu a avut o cauza unica. Chiar daca aparentele au dus de multe ori spre o astfel de concluzie. Intotdeauna au existat pachete de cauze. Asa si acum. Este posibil ca zdruncinatura de pe piata bursiera de joi sa fi plecat din America de la un alt fapt. Pe piata au aparut ordine de vanzare. Ce vand investitorii cu aceste ordine? Desigur, actiuni.
Care este consecinta: sunt scosi bani din piata bursiera. Unde se duc ei? De ceva vreme s-a facut simtita o frica a investitorilor de a face plasamente pe yeni si pe franci elvetieni, dar nu cumva a aparut o oportunitate noua? Eu cred ca da, si anume imprumutul Guvernului american. Deoarece criza datoriei publice din SUA s-a stins si Guvernul american va incepe sa se imprumute rapid in contul plafonului inalt pe care
l-a obtinut prin votul Congresului, se poate sa-i fi determinat pe marii investitori privati sa plaseze banii in Trezoreria Americana. Dar asa ceva nu produce un cutremur. Cutremurul l-a produs valul de vanzari care s-a pornit prin imitatie. Iar panica starnita a fost de fapt rezultatul fricii cauzate de numeroasele opinii ca dupa marea recesiune 1 ar putea urma marea recesine 2. Si poate ca opiniile singure n-ar fi putut totusi sa starneasca o atat de mare panica. La pachet s-a mai adaugat ceva, ceva foarte concret: boala bugetelor dezechilibrate, care se face simtita atat in America, cat si in Europa.
Problemele mari legate de deficitele in crestere si de datoriile suverane excesive ingrijoreaza investitorrii de pretutindeni. Modul in care au reactionat investitorii in America si-n toata lumea in cursul zilei de joi a fost un soc menit sa-i trezeasca din visare pe cei care s-au grabit sa spuna ca, iata, criza s-a terminat.
Sigur, poate ca efectele ei se produc in valuri. Joi am vazut un val mai mare. Am putea sa vedem si altele. E un avertisment ca criza continua si ca problema numarul unu este acum restructurarea bugetara, singura care ar putea da un impuls puternic repornirii economiilor."
Sursa: Jurnalul National
Bechtel, secretul de 1,5 miliarde de euro... Cat de vulnerabila este Romania la noua criza economica...
