Un program axat pe sase faze esentiale, prezentate de cotidianul francez La Tribune:
1. Grecia concentreaza totalitatea activelor publice (banci, imobiliar, telefonie, porturi, etc) intr-o structura comuna, dupa modelul Treuhandanstalt, creat in 1990 in Germania pentru privatizarea a aproximativ 8.500 de intreprinderi est-germane. Aceste active sunt evaluate la 125 miliarde de euro.
2. Aceasta structura este cumparata de o institutie europeana, finantata de statele membre, cu un posibil sediu la Luxemburg si menita sa piloteze procesul de privatizare a respectivelor active pana in 2025 (o perioada mai lunga decat durata de viata a Treuhand, inchis in 1994, chiar daca unele operatiuni s-au finalizat in cursul anului 2000).
3. Cu cele 125 miliarde de euro astfel eliberate, Grecia achizitioneaza obligatiuni de la BCE si Fondul european de stabilitate (EFSF), ceea ce ar putea permite reducerea datoriei la 88% din PIB, fata de 145% in prezent. Expunerea BCE la datoria elena este redusa la zero. Atena ar putea eventual reveni pe piete.
4. Aceasta institutie europeana investeste 20 miliarde euro in restructurarea activelor preluate spre gestionare, cu scopul cresterii valorii lor cu aproximativ 50 miliarde euro, suma din care intre 10 si 15 miliarde euro provin din fondurile structurale europene pe care Grecia nu le poate utiliza in acest moment. Aceasta infuzie in economie, echivalenta a 8% din PIB slabeste nodul din jurul economiei elene si repune tara pe trend ascendent, cu o crestere de aproximativ 5% in cursul trei sau patru ani, in locul recesiunii de 5% cu care se confrunta in prezent. Cu o crestere incasarilor fiscale astfel generata, Grecia se angajeaza intr-un program de rascumparare a obligatiunilor sale, ceea ce va aduce datoria sub bara de 60% din PIB pana in 2018.
5. Operatiunile de privatizare sunt finalizate in 2025. Daca aceste operatiuni degaja o plus valoare, ea este varsata Greciei. Economistii de la Roland Berger au calculat ca, fie si in eventualitatea ca nici o privatizare nu va fi realizata (o ipoteza foarte putin probabila), datoria Greciei va cobora mecanic sub 70% din PIB.
6. Acest plan spulbera temerile speculantilor care nu cred in salvarea Greciei sau a zonei euro si care pariaza pe o prabusire a cursului la obligatiunile elene, precum si a celor spaniole si irlandeze.
sursa: Fin.com
