Recomandările OMS: Scumpirea ţigărilor, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai eficientă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii

Urmărește A1 pe Discover

Scumpirea ţigărilor, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai importantă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii, a declarat marţi Miljana Grbic, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe la Bucureşti.

”Deşi taxarea produselor din tutun a fost modificată în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene de taxare a tutunului, este încă necesară o creştere substanţială a preţului ţigărilor. Conform GATS 2018, jumătate (50,1%) din populaţia României a fost în favoarea creşterii taxelor pe produsele din tutun. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, creşterea preţului tutunului, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai eficientă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii”, spune ea.

Potrivit OMS, deşi nivelul expunerii la fumul de tutun ambiental a scăzut în mod semnificativ, există încălcări ale aplicării politicii de interzicere a fumatului în locurile publice din interior.

”Monitorizarea şi aplicarea eficientă a legislaţiei existente în materie de interzicere a fumatului în spaţii publice închise sunt importante pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun. În plus, este important ca prevederile legislaţiei anti-fumat din România să fie extinse şi asupra produselor cu tutun încălzit şi a ţigărilor electronice”, spun reprezentanţii OMS.

În România, la nivelul lui 2018, 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi şi 21,7% femei), adică 5,63 de milioane adulţi, au consumat curent (zilnic sau ocazional) tutun sub orice formă (produse din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu tutun încălzit), arată Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS), publicat marţi de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA).

”Per total, 30,2% (5,6 milioane, 39,2% dintre bărbaţi şi 21,5% dintre femei) de adulţi au fumat tutun în mod curent. O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulţi tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. Cinci milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Dintre fumătorii curenţi zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire. Vârsta medie de iniţiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenţi zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaţilor şi 18,3 ani în rândul femeilor)”, se arată în studiu.

Cele cinci mărci mai frecvent achiziţionate au fost Kent (23,9%), Pall Mall (21,3%), Winston (12,8%), Dunhill (10,3%) şi Marlboro (7,3%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 482,6 lei (aproximativ 110 dolari) pentru procurarea ţigărilor. Costul a 100 de pachete de ţigări fabricate, ca procent din PIB pe cap de locuitor în 2018, a fost de 4,5%. Cea mai mare proporţie dintre adulţii care au utilizat ţigări electronice (43,1%) şi cea mai mare proporţie dintre adulţi care au consumat produse cu tutun încălzit (27,8%) au cheltuit între 18 şi 100 lei pe aceste produse în ultimele 30 de zile.

De asemenea, acordarea de ajutor pentru renunţarea la fumat ar fi posibilă prin consolidarea serviciilor existente de renunţare la fumat prin formarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru acordarea consilierii; extinderea serviciilor de renunţare şi integrarea acestor servicii în cadrul asistenţei medicale primare, arată studiul.

”Realizarea unui sistem eficient de trimitere la nivel local şi campanii de educaţie ţintite sunt importante pentru un dezvoltarea unui sistem eficient de renunţare la consumul de tutun, care să sprijine persoanele care încearcă acest lucru. Mai mult, luând în considerare scăderea dramatică a fumătorilor care au făcut o încercare de a se lăsa de fumat în ultimele 12 luni (scădere relativă de 37%) şi procentul mare de fumători (43,9%) care nu sunt interesaţi să renunţe la fumat, este importantă reluarea campaniilor de informare cu privire la pericolele consumului de tutun”, relevă studiul menţionat.

Acesta arată totodată că acele campanii de informare privind consumul de tutun trebuie să ţină seama de actualele lacune de conştientizare a pericolelor fumatului şi trebuie orientate către grupurile cu grad ridicat de risc (cum ar fi copiii, tinerii şi femeile), pentru a preveni iniţierea consumului de tutun.

Educaţia sanitară în şcoli şi grupuri comunitare, consilierea minimă în unităţile medicale, campaniile de combatere a publicităţii în mass-media, sunt canale de comunicare care ar trebui să fie utilizate mai intens. Aceste campanii ar trebui să prezinte riscurile asociate cu toate tipurile de tutun consumat, inclusiv produsele cu tutun încălzit şi ţigările electronice.

Rezultatele GATS arată că mai mult de o treime dintre adulţi au observat diferite tipuri de publicitate, promovare şi sponsorizare (inclusiv sponsorizare în sport), subliniind necesitatea de a adopta noi reglementări pentru eliminarea de pe piaţă a acestor forme de promovare şi publicitate.

Potrivit OMS, consumul de tutun este recunoscut ca fiind cauza de deces cu cele mai multe şanse de a fi prevenită la nivel mondial. Cauză principală de deces, boală şi sărăcie, epidemia de tutun este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care s-a confruntat lumea, omorând peste opt milioane de persoane pe an.

Mai mult de 7 milioane din decese sunt rezultatul direct al consumului de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumul de tutun ambiental – fumatul pasiv. Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc ca atare.

Cu toate acestea, consumul de tutun este frecvent în întreaga lume din cauza preţurilor relativ scăzute, a comercializării agresive şi răspândite, a lipsei de conştientizare privind pericolele sale şi a politicilor publice de control diverse şi inconsistente . Costul total al fumatului (cheltuielile de sănătate şi pierderile de productivitate) este de peste 1.400 miliarde de dolari, reprezentând echivalentul a 1,8% din produsul intern brut (PIB) anual al lumii. Aproape 40% din aceste costuri apar în ţările în curs de dezvoltare, amplificând povara substanţială pe care o resimt aceste state, arată datele OMS.

Sursa : news.ro