Urmărește A1 pe DiscoverȘeful misiunii FMI pentru România, Jaewoo Lee, a dezvăluit concluziile evaluării anuale a economiei românești. Acesta a vorbit despre criteriile ce ar trebui să stea la baza creșterilor salariale.
Nivelul salariului minim ar trebui stabilit pe viitor pe baza unui mecanism care să analizeze îmbunătăţirea productivităţii, deoarece majorarea continuă şi rapidă a salariilor fără o creştere a productivităţii afectează competitivitatea, a declarat, vineri, şeful misiunii FMI pentru România, Jaewoo Lee, în cadrul prezentării concluziilor evaluării anuale a economiei româneşti.
„Creşterea rapidă şi continuă a salariilor - inclusiv a salariului minim - care depăşeşte productivitatea dăunează competitivităţii. Pe viitor, salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte creşterea productivităţii”, se precizează în analiza făcută de FMI şi transmisă de Jaewoo Lee.
Reprezentantul Fondului a cerut Guvernului şi o reformă decisă la nivelul întreprinderilor de stat.
„O reformă hotărâtă a întreprinderilor de stat, însoţită de un angajament pentru o guvernanţă corporativă puternică, ar îmbunătăţi performanţele financiare şi serviciile lor pentru public. Sunt necesare eforturi pentru îmbunătăţirea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE”, a apreciat reprezentantul Fondului.
Acesta a atras atenţia că proiectele în parteneriat public-privat sunt riscante şi ar trebuie înlocuite cu proiectele cu finanţare europeană.
„Proiectele în parteneriat public-private implică adesea riscuri substanţiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unor analize atente în privinţa oportunităţii, a riscurilor fiscale şi a opţiunilor de finanţare alternative (de exemplu, fonduri UE)”, se menţionează în documentul FMI.
Pe de altă parte, FMI recomandă Guvernului să renunţe la creşterile masive de salarii, în favoarea finanţării investiţiilor.
„De asemenea, există posibilităţi pentru îmbunătăţiri pe partea cheltuielilor. Structura bugetului poate fi îmbunătăţită prin creşterea moderată a cheltuielilor rigide - cu pensiile şi salariile - pentru a face loc majorării investiţiilor. Eficientizarea cheltuielilor poate fi îmbunătăţită prin consolidarea suplimentară a achiziţiilor publice şi a controlului cheltuielilor”, se precizează în evaluarea FMI.
De asemenea, reprezentantul FMI la Bucureşti a recomandat înăsprirea politicii monetare.
„Înăsprirea suplimentară a politicii monetare este necesară deoarece presiunile inflaţioniste ar urma să rămână ridicate. Inflaţia este stimulată de noile măsuri de relaxare fiscală, de producţia care este peste potenţialul său pe termen lung şi de creşterea rapidă a salariilor. Prima linie a apărării împotriva inflaţiei ridicate şi a pierderii veniturilor reale ale oamenilor trebuie să fie independenţa şi credibilitatea BNR. O doua - înăsprirea politicii monetare. Managementul strict al lichidităţilor anunţat de BNR este un pas în direcţia potrivită. Prin contrast, recent introdusul indice de referinţă pentru împrumuturile bancare va limita transmiterea politicii monetare”, a transmis Jaewoo Lee.
