Urmărește A1 pe DiscoverAceste alegeri sunt o înfrângere a Partidului Fine Gael al premierului în exerciţiu Leo Varadkar - care se clasează pe poziţia a treia.
Sinn Fein s-a clasat primul - cu 24,5% din voturi - potrivit primului tur al numărării voturilor, început duminică, la o zi după alegeri, în faţa celor două mari partide de centru-dreapta, Fianna Fail - cu 22,2% - şi Fine Gael al lui Varadkar - 20,9%.
”Este oficial, @sinnfeinireland a câştigat alegerile”, s-a felicitat pe Twitter Mary Lou McDonald, şefa acestui partid de stânga, care militează pentru reunificarea provinciei britanice Irlanda de Nord cu Irlanda.
Rămâne de văzut de-acum cum va repartiza aritmetica electorală cele 160 de mandate de deputat din Dail - Camera inferioară a parlamentului irlandez.
Din cauza complexităţii scrutinului, alcătuirea Dail urmează să fie cunoscută abia după numărarea tuturor voturilor, care poate dura mai multe zile.
Alegătorii nu votează o listă constituită, ci elaborează propria listă, clasând candidaţii în ordinea preferinţei.
Fianna Fail rămâne cel mai bine plasat partid să obţină cele mai multe mandate în Camera inferioară a Parlamentului irlandez, întrucât Sinn Fein a prezentat doar 42 de candidaţi, de aproape două ori mai puţini decât cele două mari partide de centru.
Marele perdant dintre cele trei partide este Fine Gael al premierului în exerciţiu, care ar urma să piardă mai multe mandate.
Popularitatea lui Leo Varadkar, un tânăr metis, în vârstă de 41 de ani, homosexual, care încarnează o Irlandă foarte catlică şi care se modernizează, a scăzut.
La o săptămână de la ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), el şi-a centrat campania asupra subiectului Brexitului, în contextul în care Irlanda şi cei 4,9 milioane de locuitori ai ţării se află în prima linie.
Leo Varadkar şi-a scos în faţă rolul în crearea unei soluţii care a evitat reimpunerea unei frontiere fizice între cele două Irlande.
Însă strategia sa nu a dat roade, iar alegătorii s-au interesat mai mult de locuinţe şi sănătate.
ALIANŢE
Sinn Fein încearcă de-acum să încheie alianţe, cu speranţa de a putea forma un Guvern de coaliţie.
”Vreau să avem un Guvern pentru popor”, declara duminică şefa Sinn Fein Mary Lou McDonald. ”În mod ideal”, din acest Guvern nu fac parte niciunul dintre aceste două partide de centru, a adăugat McDonald, care contactat partide mici precum Verzii sau Social-Democraţii.
Poziţia liderilor marilor partide de centru de ”a nu vorbi cu noi” nu este ”durabilă”, a subliniat ea duminică, în faţa presei, în principalul centru de numărare a voturilor de la Dublin, la periferia capitalei.
Fianna Fail, la fel ca Fine Gael, a exclus, până acum, să formeze o coaliţie cu Sinn Fein, din cauza legăturilor acestuia cu IRA, organizaţia paramilitară care se opune prezenţei britanice în Irlanda de Nord, a cărei vitrină politică este partidul.
Leo Varadkar şi-a reafirmat poziţia, însă liderul Fianna Fail, Micheal Martin, a părut săşi-a schimbe pe a sa. Subliniind că există o ”incompatibilitate” politică în anumite subiecte cu Sinn Fein, el a refuzat, în faţa presei, să-şi reitereze opoziţia faţă de o alianţă.
Amândoi au fost realeşi duminică, însă nu în primul tur al numărării voturilor, spre deosebire de Mary Lou McDonald.
Irlandezii au votat pentru ea ”pentru schimbare”.
”Ceea ce este extraordinar este că pare că establishmentul politic, şi înţeleg prin asta Fianna Fail şi Fine Gael, se află într-o stare de negare”, a declarat ea.
Negocieri în vederea formării unei coaliţii ar putea dura săptămâni sau luni de zile.
În urma ultimelor alegeri, în 2016, a fost nevoie de peste două luni pentru a fi format un Guvern.
Sursa : news.ro
Atenţionare de călătorie transmisă de MAE - Fenomene meteo extreme, în Germania... Un critic de artă a distrus din greşeală o lucrare în valoare de 20.000 de dolari expusă la un târg din Mexic...
