În țara lui „natală”, Bacalaureatul, apărut în anul 1801, printr-un decret dat de Napoleon Bonaparte, arată complet diferit față de cel din România. Examenul va suferi o reformă, urmând ca, din 2021, să fie reorganizat, după ce a fost numit „un monstru organizațional”.
În Franța, există trei tipuri de bacalaureat: cel general, prin care elevii se pot orienta către studii superioare, cel tehnologic, ce permite integrarea în câmpul muncii sau continuarea studiilor superioare și cel profesional, în urma căruia cei mai mulți candidați ajung repede să lucreze.
Bacalaureat general este și el diferențiat. Acesta curpinde specializările: literară (Bac L), științifică (Bac S) și economic și socială (Bac ES).
La Bacalaureatul literar, elevii își testează cunoștințele în: literatură, istorie și geografie, matematică, arte, limbi și culturi ale Antichității sau Latină. La Bacalaureatul științific, elevilor le sunt testate cunoștințele avansate la discipline precum: matematică, fizică și chimie, ecologie, agronomie, științe inginerești. Bacalaureat economic și social le cere elevilor cunoștințe avansate în economie și științe sociale și politice. La toate specializările se cer cunoștințe în filosofie, istorie și geografie, matematică și limbi străine.
În acest an, Bacalaureatul a fost susținut de elevii francezi în perioada 17 - 24 iunie. Între subiectele la istorie pe care le-au primit francezii la Bacalaureat în acest an s-au numărat: China și lumea de după 1949 sau Guvernarea europeană după Tratatul de la Maastricht; Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, conflict după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial sau Mass media și opinia publică în marile crize politice din Franța de la afacerea Dreyfus.
Însă, Bacalaureatul în Franța a devenit „un monstru organizaţional",după cum a estimat raportul reformei acestuia, publicat în 2018 şi redactat de Pierre Mathiot, fostul director al Institutului de Studii Politice din Lille.
Examenul de bacalaureat, care încheie studiile liceale din Franţa şi reprezintă o treaptă obligatorie pentru accesul în învăţământul superior, nu îi pregăteşte suficient pe elevi pentru continuarea studiilor, a estimat profesorul Mathiot.
Pierre Mathiot a participat la peste 100 de reuniuni cu reprezentanţi ai acestui sector (sindicate, profesori, părinţi ai elevilor) înainte de a redacta acest raport care trebuie să susţină reforma, promisă de Emmanuel Macron, ce ar trebui implementată în 2021.
Textul propune o scădere a numărului de probe finale, limitându-le la cinci, spre deosebire de 10 în prezent, inclusiv un examen oral, ce ar cântări 60% în medie din nota finală, restul de 40% fiind atribuit printr-o evaluare continuă sau prin probe punctuale.
Noul Bacalaureat ar ţine astfel cont (pentru 40% din nota finală) de rezultatele obţinute de elevii din clasa primară şi terminală (ultimii doi din cei trei ani de liceu), în cadrul unor lucrări de control punctuale şi/sau printr-o evaluare continuă.
Actualele filiere literară, economică şi ştiinţifică vor dispărea în beneficiul unui sistem de materii „tinere" şi „minore". Elevii vor alege două discipline „majore" şi două discipline „minore", cărora li se vor adăuga cursuri opţionale.
Examenul oral ce permite elevilor să recupereze o lucrare scrisă ce a primit o notă insuficientă va fi, de asemenea, eliminat.
Bacalaureatul în alte țări europene
Și în Italia, Bacalaureatul a suferit modificări. În acest an, elevii au susținut două teste scrise și o probă orală, în loc de trei teste scrise, ca până acum.
Prima probă a fost o evaluare la limba italiană, cu subiecte și din literatură. Evaluarea a luat în calcul mai ales coerența tezei, bogăția vocabularului și măiestria lexicală, abilitatea de a exprima judecăți critice și evaluări personale.
Cea de-a doua probă a acoperit subiectele specifice fiecărei specializări, iar în cadrul probei orale, candidații au trebuit să prezinte, cu un scurt eseu sau un proiect multimedia, experiența căpătată din altenanța școală-muncă. Interviul este menit să clarifice, de asemenea, cunoștințele și abilitățile dobândite legate de cetățenie și constituție.
În Bulgaria, toți candidații trebuie să dea examen la Limba și literature bulgară. Apoi, elevii trebuie să își aleagă o a doua disciplină de examen, dintre: o limbă străină, matematică, fizică și astronomie, biologie și educație pentru sănătate, chimie și științele mediului, istorie și civilizație, geografie și economies au filosofie.
În Germania, elevii dau examenul Abitur, cu cinci probe, dintre care două orale. În afară de limba și literature germană, la Abitur se mai cer limbi străine, discipline precum istoria, geografia, economia, științele politice, , matematica, fizica, biologia, chimia.
