Angela Merkel comemorează căderea Cortinei de Fier în Ungaria şi pledează pentru o Europă ”cu faţă umană”

Urmărește A1 pe Discover

Cancelarul german Angela Merkel a pledat luni, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, în favoarea unei Europe a ”solidarităţii şi libertăţii”, după exemplul evenimentelor din 1989 care au condus la sfârşitul despărţirii estului de vestul continentului, relatează AFP.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a dus luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron unde, la 19 august 1989, peste 600 de est-germani, aflaţi în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria, cu ocazia unei ”picnic paneuropean”, pentru a fugi în Vest.

Evenimentul a fost o breşă decisivă în ”Corrina de Fier”, această despărţite ideologică, iar paoi fizică, stabilită în Europa imediat după al Doilea Război Mondial între zona de influenţă sovietică în est şi ţările din Vest, simbolizată de Zidul Berlinului.

Acest picnic ”a devenit un simbol internaţional care dovedeşte că dorinţa de libertate nu poate fi respinsă”, a apreciat Merkel într-un discurs susţinut alături de Orban, după o slujbă religioasă într-o biserică din oraş.

"Sopron arată ceea ce ne face europeni”, a adăugat ea - picnicul era o ”poziţionare în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”.

Acestea sunt valorile care trebuie să continue ”să unească Europa”, a subliniat cancelarul, îndemnând la ”lupta împotriva cauzelor fugii şi persecuţiilor” care îi împing pe refugiaţi provenind din ”zone de război şi de criză” la exil, către Europa.

Politica europeană a azilului a provocat în ultimii ani crispări încarnate în poziţiile divergente ale Angelei Merkel şi Viktor Orban în momentul de vârf al valului de refugiaţi în 2015.

Cancelarul german a pledat mai întâi în favoarea unei politici de azil generoase faţă de refugiaţi din calea războiului, iar premierul suveranist ungar i-a opus un refuz categoric al imigraţiei, în numele apărării valorilor creştine.

ELIBERAŢI DE ”JUGUL SOVIETIC”

Veterani ai politicii europene - Angela Merkel se află la putere din 2005, Viktor Orban din 2010 -, cei doi lideri s-au întâlnit ultima oară în iulie 2018, cu ocazia unei vizite a lui Orban la Berlin.

Merkel a profitat atunci de ocazie şi i-a amintit omologului său datoria ”umanitatăţii”, în contextul în care Budapesta a fost criticată, în numeroase rânduri, din cauza tratamentului pe care-l aplică solicitanţilor de azil reţinuţi la frontierele ţării.

Din 2015, peste 200 de kilometri de bariere ridicate de Guvernul Orban împotriva migranţilor, închid frontierele de ale Ungariei cu Serbia şi Croaţia. Merkel a respins întotdeauna această ”politică a sârmei ghimpate” în centrul UE.

Fiecare în felul său, cancelarul şi premierul au fost marcaţi profund de evenimentele din 1989, care au condus la căderea Zidului berlinului la 9 noiembrie.

”Deschiderea Cortinei de Fier în Ungaria a deschis calea către reunificarea germană”, a amintit Viktor Orban luni.

”Noi ştiam că eliberarea noastră de sub jugul sovietic avea să fie definitivă doar cu o Germanie unită”, a adăugat el.

Fiica unui pastor plecat să trăiască împreună cu familia sa de bunăvoie în Germania de Est comunistă şi atee, pentru a predica Evanghelia, Angela Merkel, în vârstă de 65 de ani, se afişează fără compromis cu valorile libertăţii, justiţiei şi statului de drept.

În ochii lui Viktor Orban, în vârstă de 56 de ani, care a intrat în aerna politică în calitate de disident liberal în 1989, căderea comunismului a marcat, mai întâi, pentru Ungaria şi ţările din Est, recucerirea suveranităţii lor, o noţiune cu privire la care s-a arătat tot mai intrasingent de-a lungulanilor, până la a fi acuzat de derive antidemocratice în exercitarea puterii.

Dincolo de divergenţele politice, cele două Guverne au interese economice strâns legate, Germania fiind principalul partener economic al Ungariei, din cauza puternicei prezenţe a constructorilor germani de automobile în această ţară.

Merkel commémore la fin du Rideau de fer et plaide pour une Europe "à visage humain"

Sursa : news.ro